Rezultatele 1 - 25 din 77 pentru "restante"

Statul român nu și-a mai plătit din 2017 contribuția financiară națională la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA), la care România este membru din 2011, acumulând până în prezent datorii restante de peste 115 milioane euro. Din acest motiv, România și-a pierdut dreptul de vot, fiind prima țară care ajunge în această situație de la înființarea organizației, în 1975.

Primăriile vor avea obligația de a achita în avans subvențiile de la bugetul local pentru operatorii sistemelor centralizate municipale de încălzire, destinate acoperirii diferenței dintre costurile reale ale operatorilor și prețurile reduse facturate populației prin decizii ale autorităților locale și din care sunt plătiți mai departe producătorii de agent termic și furnizorii de gaze naturale ai acestora, iar plata acestor subvenții se va face de către primării "cu prioritate față de orice alte obligații de plată" potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.

Mecanismul de restructurare financiară, prin care companiile cu datorii către stat pot beneficia de anularea tuturor accesoriilor aferente datoriilor și de conversia în acțiuni a unei părți a debitului, va fi extins astfel încât să acopere restanțele înregistrate la 31 iulie 2020, conform unui proiect de lege promulgat de șeful statului.

Companiile controlate de Guvern și-au redus restanțele, datorii cu termen de plată depășit, în perioada septembrie 2019-martie 2020. Plăți semnificative au fost efectuate însă la bugetul statului (pentru taxe, impozite și contribuții), în timp ce plățile către alți creditori au fost semnificativ mai reduse. Astfel, în timp ce restanțele la buget au coborât cu 1,42 miliarde lei (55%), în intervalul analizat, cele către alți creditori au înregistrat o scădere de numai 9%, reiese din datele Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro.

Mecanismul de restructurare financiară, prin care companiile cu datorii către stat pot beneficia de anularea tuturor accesoriilor aferente datoriilor și de conversia în acțiuni a unei părți a debitului, va fi extins astfel încât să acopere restanțele înregistrate la 31 iulie 2020. Parlamentul, prin vpotul final al deputaților, a modificat astfel ordonanța de urgență prin care Guvernul a extins această posibilitate pentru sumele restante până la 31 martie 2020, față de 31 decembrie 2018, cât prevedea până acum legislația. Prin decizie a Parlamentului este extins, totodată, termenul pentru depunerea cererii de restructurare până la 31 decembrie 2020.

Mecanismul de restructurare financiară, prin care companiile cu datorii către stat pot beneficia de anularea tuturor accesoriilor aferente datoriilor și de conversia în acțiuni a unei părți a debitului, va fi extins astfel încât să acopere restanțele înregistrate la 31 iulie 2020. Senatul a modificat astfel ordonanța de urgență prin care Guvernul a extins această posibilitate pentru sumele restante până la 31 martie 2020, față de 31 decembrie 2018, cât prevedea până acum legislația. Senatorii au extins, de asemenea, termenul pentru depunerea cererii de restructurare până la 31 decembrie 2020.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în februarie 2020, la 4,73 miliarde de lei, în scădere cu 0,19% față de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 7,29%, la 2,18 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Microîntreprinderile reprezintă categoria de companii care înregistrează cele mai multe restanțe la plată, însumând 43% din total, în timp ce companiile mari și cele mici au fiecare un procent de 20% din total.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în octombrie 2019, la 4,85 miliarde de lei, în scădere cu 4,47% față de suma raportată în septembrie 2019, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 4,7%, la 2,32 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Trei marinari români, aflați pe două nave abandonate în Djibouti alături de 45 de marinari filipinezi, vor fi repatriați. Doi dintre ei vor ajunge la țărm sâmbătă, iar al treilea în momentul în care nava pe care se află va acosta la cheu.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat în septembrie 2019 la 5,08 miliarde de lei, în creștere cu 1,2% față de suma raportată în august 2019, în timp ce restanțele la creditele în valută au scăzut cu 7,31%, la 2,43 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Administratorii de blocuri nu vor mai avea obligația recent introdusă de a obține un atestat de la primărie, persoanele cu datorii la întreținere nu vor mai putea fi în conducerea asociațiilor de proprietari, iar consumul de gaz va fi repartizat după numărul de persoane. Totodată, restanțele de câteva luni vor fi înscrise în cartea funciară, iar autoritățile locale vor fi obligate să elibereze titluri de proprietate pentru terenurile de sub bloc la simpla solicitare a asociațiilor, sunt doar câteva dintre propunerile incluse într-o propunere legislativă de modificare a Legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.

Arieratele companiilor de stat naționale, dar și ale societăților subordonate autorităților locale nu doar că nu au atins ținta convenită de reducere aprobată, dar au crescut în 2018 față de 2017, pe fondul scăderii rezultatelor financiare. În cazul companiilor de stat, arieratele au crescut cu 0,4 miliarde lei, în timp ce creșterea la companiile locale a fost de 1,7 miliarde lei. Guvernul admite că plățile restante ale societăților de stat pot conduce la blocaje economice.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat în iulie 2019 la 4,985 miliarde de lei, în creștere cu 3,05% față de suma raportată în iunie 2019, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 5,64%, la 2,432 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Rata creditelor neperformante din sistemul bancar a continuat să scadă și în prima parte a anului, însă rezultatul vine pe fondul creșterii creditului și al scoaterii împrumuturilor cu probleme din bilanțuri. Datele Băncii Naționale a României analizate de Profit.ro arată o creștere a volumului de neperformante în lei, mai ales din creditele de consum negarantate, ceea ce reprezintă un semnal de avertizare timpurie a deteriorării capacității de plată a populației, mai ales dacă șomajul începe să crească și salariile își temperează avansul.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat în aprilie 2019 la 4,98 miliarde de lei, în creștere cu 1,4% față de suma raportată în martie 2019, în timp ce restanțele la creditele în valută au urcat cu 0,85%, la 2,839 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.

Bancherii promit să ia singuri măsuri pentru protejarea clienților cu credite ajunși în dificultate, adoptând un nou Cod de Conduită pe care se angajează să-l respecte întreaga industrie, într-un context în care mai multe proiecte legislative aflate în dezbaterea Parlamentului propun intervenții administrative dure în activitatea de creditare, în regulile de stingere a obligațiilor și în libertatea contractuală, invocând necesități de protecție a consumatorului (eliminarea titlului executoriu pentru contractele de credit, plafonarea dobânzilor la creditele populației, limitarea recuperării de la debitori a creanțelor cesionate la cel mult dublul valorii la care creanța a fost cumpărată de la bancă).

Sistemul de compensare reciprocă a datoriilor între agenții economici, înființat în 1999 și administrat de Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie (CPPI) din subordinea Ministerului Economiei, va fi din nou accesibil tuturor firmelor, după ce, anul trecut, accesul la sistem a fost limitat la companiile cu capital de stat, printr-o lege adoptată de Parlament, la solicitarea fostului Guvern Grindeanu.

Activitatea de recuperare a datoriilor la bugetul statului este un proces complicat pentru ANAF, în care inspectorii trebuie să urmărească veniturile sau activele datornicilor pentru a încasa restanțele fiscale. Situația este, însă, semnificativ îngreunată de faptul că mulți dintre marii datornici către stat intră în insolvență și chiar în faliment, de multe ori fără active care să asigure recuperarea restanțelor, relevă date analizate de Profit.ro. LISTA companiilor.

Firmele din Cehia cu proprietar din Lituania sau din România au cele mai mari depășiri de termen la plata facturilor, relevă un studiu efectuat pe piața cehă asupra a aproape 180.000 de companii și peste 5,5 milioane de facturi.

Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,12% în februarie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 672.516, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Fiscul va trimite în acest an, pentru ultima dată, decizii de impunere, care vor centraliza, însă, toate deciziile de impunere restante, a anunțat, astăzi, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, adăugând că ministerul analizează și un mecanism de stimulare a plății, deoarece populația "nu este vinovată" de emiterea cu întârziere a deciziilor din anii trecuți. Suma pe care ANAF ar putea-o colecta astfel se ridică cel puțin la câteva sute de milioane de lei, în contextul în care anul trecut au fost trimise impunerile pentru plata CASS abia pentru anul 2012, astfel încât datoriile să nu se prescrie. De exemplu, Fiscul a cerut anul trecut în contul restanțelor la săntate din 2012 în jur de 100 milioane lei de la peste 300.000 de români, printre care avocați și contabili.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna ianuarie 2018, se cifrează la 4,904 miliarde de lei, în creștere cu 2,55% față de suma raportată în decembrie 2017, iar restanțele la creditele în valută au urcat cu 0,11%, la 4,394 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).