Rezultatele 1 - 25 din 69 pentru "restante"

Microîntreprinderile reprezintă categoria de companii care înregistrează cele mai multe restanțe la plată, însumând 43% din total, în timp ce companiile mari și cele mici au fiecare un procent de 20% din total.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în octombrie 2019, la 4,85 miliarde de lei, în scădere cu 4,47% față de suma raportată în septembrie 2019, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 4,7%, la 2,32 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Trei marinari români, aflați pe două nave abandonate în Djibouti alături de 45 de marinari filipinezi, vor fi repatriați. Doi dintre ei vor ajunge la țărm sâmbătă, iar al treilea în momentul în care nava pe care se află va acosta la cheu.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat în septembrie 2019 la 5,08 miliarde de lei, în creștere cu 1,2% față de suma raportată în august 2019, în timp ce restanțele la creditele în valută au scăzut cu 7,31%, la 2,43 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Administratorii de blocuri nu vor mai avea obligația recent introdusă de a obține un atestat de la primărie, persoanele cu datorii la întreținere nu vor mai putea fi în conducerea asociațiilor de proprietari, iar consumul de gaz va fi repartizat după numărul de persoane. Totodată, restanțele de câteva luni vor fi înscrise în cartea funciară, iar autoritățile locale vor fi obligate să elibereze titluri de proprietate pentru terenurile de sub bloc la simpla solicitare a asociațiilor, sunt doar câteva dintre propunerile incluse într-o propunere legislativă de modificare a Legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.

Arieratele companiilor de stat naționale, dar și ale societăților subordonate autorităților locale nu doar că nu au atins ținta convenită de reducere aprobată, dar au crescut în 2018 față de 2017, pe fondul scăderii rezultatelor financiare. În cazul companiilor de stat, arieratele au crescut cu 0,4 miliarde lei, în timp ce creșterea la companiile locale a fost de 1,7 miliarde lei. Guvernul admite că plățile restante ale societăților de stat pot conduce la blocaje economice.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat în iulie 2019 la 4,985 miliarde de lei, în creștere cu 3,05% față de suma raportată în iunie 2019, în timp ce restanțele la creditele în valută au coborât cu 5,64%, la 2,432 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Rata creditelor neperformante din sistemul bancar a continuat să scadă și în prima parte a anului, însă rezultatul vine pe fondul creșterii creditului și al scoaterii împrumuturilor cu probleme din bilanțuri. Datele Băncii Naționale a României analizate de Profit.ro arată o creștere a volumului de neperformante în lei, mai ales din creditele de consum negarantate, ceea ce reprezintă un semnal de avertizare timpurie a deteriorării capacității de plată a populației, mai ales dacă șomajul începe să crească și salariile își temperează avansul.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat în aprilie 2019 la 4,98 miliarde de lei, în creștere cu 1,4% față de suma raportată în martie 2019, în timp ce restanțele la creditele în valută au urcat cu 0,85%, la 2,839 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.

Bancherii promit să ia singuri măsuri pentru protejarea clienților cu credite ajunși în dificultate, adoptând un nou Cod de Conduită pe care se angajează să-l respecte întreaga industrie, într-un context în care mai multe proiecte legislative aflate în dezbaterea Parlamentului propun intervenții administrative dure în activitatea de creditare, în regulile de stingere a obligațiilor și în libertatea contractuală, invocând necesități de protecție a consumatorului (eliminarea titlului executoriu pentru contractele de credit, plafonarea dobânzilor la creditele populației, limitarea recuperării de la debitori a creanțelor cesionate la cel mult dublul valorii la care creanța a fost cumpărată de la bancă).

Sistemul de compensare reciprocă a datoriilor între agenții economici, înființat în 1999 și administrat de Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie (CPPI) din subordinea Ministerului Economiei, va fi din nou accesibil tuturor firmelor, după ce, anul trecut, accesul la sistem a fost limitat la companiile cu capital de stat, printr-o lege adoptată de Parlament, la solicitarea fostului Guvern Grindeanu.

Activitatea de recuperare a datoriilor la bugetul statului este un proces complicat pentru ANAF, în care inspectorii trebuie să urmărească veniturile sau activele datornicilor pentru a încasa restanțele fiscale. Situația este, însă, semnificativ îngreunată de faptul că mulți dintre marii datornici către stat intră în insolvență și chiar în faliment, de multe ori fără active care să asigure recuperarea restanțelor, relevă date analizate de Profit.ro. LISTA companiilor.

Firmele din Cehia cu proprietar din Lituania sau din România au cele mai mari depășiri de termen la plata facturilor, relevă un studiu efectuat pe piața cehă asupra a aproape 180.000 de companii și peste 5,5 milioane de facturi.

Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,12% în februarie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 672.516, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Fiscul va trimite în acest an, pentru ultima dată, decizii de impunere, care vor centraliza, însă, toate deciziile de impunere restante, a anunțat, astăzi, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, adăugând că ministerul analizează și un mecanism de stimulare a plății, deoarece populația "nu este vinovată" de emiterea cu întârziere a deciziilor din anii trecuți. Suma pe care ANAF ar putea-o colecta astfel se ridică cel puțin la câteva sute de milioane de lei, în contextul în care anul trecut au fost trimise impunerile pentru plata CASS abia pentru anul 2012, astfel încât datoriile să nu se prescrie. De exemplu, Fiscul a cerut anul trecut în contul restanțelor la săntate din 2012 în jur de 100 milioane lei de la peste 300.000 de români, printre care avocați și contabili.

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna ianuarie 2018, se cifrează la 4,904 miliarde de lei, în creștere cu 2,55% față de suma raportată în decembrie 2017, iar restanțele la creditele în valută au urcat cu 0,11%, la 4,394 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 1,56% în octombrie, comparativ cu luna precedentă, ajungând la 669.023, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna octombrie 2017, se cifrează la 5,513 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de suma raportată în septembrie, iar restanțele la creditele în valută au urcat ușor, cu 0,11%, la 6,909 miliarde de lei (echivalent), conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR).

Dintr-un total de 583.170 de angajatori, 157.798 au restanțe de 16 miliarde de lei în contul contribuțiilor sociale obligatorii pentru pensii, sănătate și șomaj, a anunțat ANAF. Dintre restanțieri, doar 2.696 au capital de stat sau majoritar de stat, evidențiază, într-un comunicat, agenția din subordinea Ministerului Finanțelor, fără însă să detalieze că, deși puține, companiile de stat au datorii imense la bugetele de pensii și sănătate. Astfel, doar companiile de stat din top 10 datornici au restanțe cumulate de 6,6 miliarde de lei.

Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a crescut cu 1,14% în august, comparativ cu luna precedentă, ajungând astfel la 676.017, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).

Totalul sumelor restante acumulate de populație și de firme la bănci a coborât la 23,83 miliarde de lei la finele luni iulie, cu 297 milioane de lei, respectiv 1,23% mai puțin decât în luna precedentă. Cu o sumă similară (294 milioane de lei) s-au diminuat în același interval și restanțele la IFN-uri, scăderea procentuală fiind în acest caz de 18% (de la 1,6 miliarde de lei în iunie, la 1,315 miliarde de lei în iulie).

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna august 2017, a fost de 5,77 miliarde de lei, în creștere cu 0,51% față luna iulie 2017, iar restanțele la creditele în valută au urcat cu 7,4%, la 7,08 miliarde de lei, conform unui raport al Băncii Naționale a României.

Firmele private au scăpat începând de joi, 6 iulie, de obligația de a raporta datoriile și creanțele mai vechi de 30 de zile, însă firmele cu capital integral, majoritar sau minoritar de stat vor fi în continuare nevoite să întocmească situația privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadență, dacă scadența este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor cu sediul în România. Pentru nerespectarea acestei obligații amenzile ajung până la 5.000 de lei.

Conform unui calendar de măsuri realizat la momentul instalării, Guvernul susținut de PSD-ALDE a promis 43 măsuri care urmau a fi realizate în primele trei luni ale anului. După primul trimestru, circa o treime dintre măsuri nu au fost încă aplicate, preponderent cele din domeniile politicilor fiscale și investițiilor, în schimb fiind realizate în mare parte măsurile sociale.