Guvernul pregătește noi obligații pentru restructurarea creditelor și recuperatorii de creanțe

Guvernul pregătește transpunerea noii Directive europene privind administratorii de credite prin noi obligații pentru firmele de recuperare creanțe, dar și pentru băncile și instituțiile financiare care au acordat credite consumatorilor ce au ajuns să înregistreze dificultăți la plată.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Băncile vor fi obligate, potrivit noilor reglementări pregătite, să furnizeze soluții de refinanțare și restructurare clienților aflați în dificultate (cum ar fi amânările la plată, reducerea dobânzii sau a soldului, printre altele) indiferent dacă aceștia au credite ipotecare sau de consum, relevă datele analizate de Profit.ro.

Legea vrea să transpună în norma românească Directiva UE 2021/2167 privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite și de modificare a directivelor 2008/48 și 2014/17 (care reglementează creditele de consum și pe cele ipotecare).

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Legea care urma să interzică plata salariilor cash, întoarsă la comisii. Inițiatorii renunță la obligația plății pe card, înlocuind-o cu drept al salariatului de a opta

Directiva are ca obiectiv declarat crearea unui set de norme comune la nivel european privind administratorii de credite neperformante, astfel încât piața să devină mai competitivă, creditele restante peste 90 de zile să fie scoase cât mai rapid din bilanțurile băncilor și, totodată, să crească prețul plătit băncilor de societățile care cumpără împrumuturi neperformante.

Refinanțări și reduceri de rate pentru debitorii cu probleme

Există și prevederi care au scopul declarat de a reduce numărul persoanelor care ajung să aibă restanțe de peste 90 de zile la bănci.

Astfel, potrivit Directivei și propunerii de transpunere, creditorii au noi obligații privind relația cu debitorii în situația în care cei din urmă întâmpină dificultăți financiare. Sunt introduse noi modificări la OUG 52/2016 privind contractele de credit ipotecar.

Noile prevederi arată că creditorii trebuie să aibă politici și proceduri adecvate pentru restructurări ”rezonabile” ale creditelor clienților aflați în dificultate.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV First Bank devine a doua instituție de credit care furnizează ANAF informații despre sumele ce pot fi virate pentru popriri. ANAF așteaptă și restul băncilor până în octombrie, când raportarea devine obligatorie

Astfel, dacă până acum măsurile oferite erau opționale și înșiruite într-o listă din care banca putea sau nu alege, acum acestea sunt definite astfel încât băncile să fie obligate să aleagă din ele, fără să fie instituită însă o ordine de preferință.

Lista măsurilor de restructurare rămâne, de asemenea, aproximativ neschimbată față de varianta actuală:

a) refinanțarea totală sau parțială a contractului de credit;
b) modificarea termenelor și condițiilor existente ale unui contract de credit, care include:
  (i) prelungirea duratei contractului de credit;
  (ii) modificarea tipului de contract de credit;
  (iii) amânarea plății tuturor sau a unei părți a ratelor de credit pentru o anumită perioadă;
  (iv) schimbarea ratei dobânzii;
  (v) oferirea unei perioade fără plăți;
  (vi) plăți parțiale;
  (vii) conversii monetare;
  (viii) iertarea parțială de datorie și consolidarea datoriilor.

Dispare referirea anterioară la reducerea pe perioade scurte a ratei, ceea ce ar fi permis băncilor să reducă dobânzile temporar pentru a permite debitorului să țină pasul cu plata ratelor.

Mai mult, aceleași prevederi sunt introduse și în OUG 50/2010, care guvernează creditele de consum. Acum există doar mențiunea că creditorul trebuie să facă o propunere de reeșalonare sau refinanțare a creditului, în raport cu veniturile consumatorului, în situația imposibilității acestuia de a accepta majorarea dobânzii. În noua reglementare, debitorii cu credite de consum vor beneficia, teoretic, de aceleași condiții de reeșalonare și restructurare precum cei cu credite ipotecare.

Amintim că cele două legi, OUG 50 și OUG 52, au fost modificate recent în Parlament, modificări care sunt în vigoare începând cu 25 mai. Unele dintre prevederile nou introduse vor fi modificate din nou de transpunerea Directivei 2021/2167.

Administratorii de credite, noii recuperatori de creanțe

Legea propusă diferențiază între administratorul de credite și cumpărătorul de credite, deși o firmă poate avea ambele calități în cazul unui credit neperformant, adică să cumpere creanța și să o administreze.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV BNR i-a dat aviz negativ lui Septimiu Postelnicu pentru funcția de CEO UniCredit România. Feza Tan, președinte interimar după plecarea lui Răsvan Radu

Administratorii de credite sunt firmele care, în numele unui cumpărător de credite, administrează și execută drepturile și obligațiile creditorului ce decurg dintr-un contract de credit neperformant.

Cumpărătorul este firma sau persoana fizică autorizată ce a achiziționat drepturile aferente unui credit neperformant sau contractul de credit neperformant în sine în cursul activității sale profesionale.

Astfel, un cumpărător de credite este, în general, firma care a cumpărat un credit neperformant de la bancă sau o instituție financiară nebancară. Această firmă poate apela la un administrator de credite care să se ocupe cu recuperarea creanței, în baza unui contract, în care trebuie specificat nivelul remunerației și măsura în care administratorul poate reprezenta cumpărătorul de credite în fața debitorului, printre altele.

Mai mult, administratorul de credite poate, la rândul său, să externalizeze o parte din activitățile de administrare a creditelor către un terț, numit furnizor de servicii de administrare a creditelor, caz în care rămâne în continuare responsabil cu obligațiile ce îi revin din lege.

Prevederile legii propuse nu se aplică băncilor sau instituțiilor financiare nebancare, inclusiv în ipoteza în care au cumpărat credite neperformante de la alte instituții de credit.

De asemenea, legea propusă nu se aplică pentru creditele cesionate înainte de data de intrare în vigoare a legii, stabilită pentru 30 decembrie.

Pentru a obține autorizarea, firmele solicitante trebuie să instituite ”cadre solide de guvernanță și mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri contabile și de gestionare a riscurilor, care să asigure respectarea drepturilor debitorului și conformarea cu legislația care reglementează drepturile creditorului ce decurg dintr-un contract de credit sau contractul de credit în sine”, se arată în textul propunerii.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Decizie în premieră pe piață: BCR renunță la peste un sfert din spațiile de birouri dedicate celor 2.000 de angajați din sediile centrale

De asemenea, firmele trebuie să aibă proceduri adecvate pentru a aplica legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Pentru aceste două puncte trebuie să obțină, în prealabil, avizul BNR înainte de a cere avizul ANPC.

Sunt introduse și cerințe de calitate pentru conducerea firmei, cum ar fi cele legate de absența antecedentelor penale sau experiența relevantă.

Totodată, se va face și un nou registru cu toți administratorii de credite la ANPC – în prezent există un registru cu firmele de recuperare creanțe.

Protecție pentru datornici

Firmele trebuie să aibă proceduri de protecție a debitorilor și de înregistrare și rezolvare a plângerilor primite de la aceștia și trebuie să trateze debitorii în mod echitabil și cu diligență, inclusiv prin luarea în considerare a situației lor financiare.

După cesiunea de creanță, cumpărătorul trebuie să informeze debitorul despre cesiune și să-i prezinte datele de identitate, informații detaliate privind sumele datorate (capital, dobânzi, comisioane și alte costuri permise). Există deja obligații de informare privind cesiunea de creanțe în OUG 50/2010 și OUG 52/2016, însă acum acestea sunt extinse.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Banca Transilvania va plăti indemnizații temporare angajaților de la 1 ianuarie, pentru a-i proteja de inflație, și va crește valoarea tichetelor de masă

În raport cu debitorii, cumpărătorii/administratorii de credite sunt obligați să acționeze cu bună-credință, în mod echitabil și cu profesionalism, să le protejeze informațiile personale și dreptul la viață privată, să nu-i hărțuiască, constrângă sau influențeze nejustificat și să nu le ofere informații înșelătoare, neclare sau false. Încălcarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 30.000 de lei la 100.000 de lei.

Acestea interdicții se adaugă celor existente în OUG 50/2010 și OUG 52/2016, prin care cesionarilor de creanțe li se interzice perceperea de comisioane și dobânzi, afară de cele penalizatoare legale, sau de costuri legate de activitatea de recuperare creanțe. Totodată, există deja interdicții privind hărțuirea datornicului, contactarea acestuia la locul de muncă sau într-un mod agresiv, precum și în afara intervalului orar 9-20.

ANPC se va ocupa cu autorizarea și retragerea autorizațiilor administratorilor de credite, verificarea cadrelor de guvernanță internă a firmelor, precum și verificarea membrilor de conducere ai firmelor.

BNR va putea da sancțiuni administrative și de remediere și va putea cere informații suplimentare de la firme privind creditele cesionate.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Controlul Concurenței la bănci: Inspectorii au căutat probe de cartel pe ROBOR în telefoanele, calculatoarele, e-mailurile și mesageriile președinților băncilor, șefilor de Trezorerie și dealerilor

Cele mai multe dintre sancțiuni sunt aplicabile de către ANPC și BNR doar firmelor care sunt autorizate în România și nu celor înființate în alte țări ale UE, care vor fi sub supraveghere autorităților din țările de origine.

Firmele care funcționează deja în România au termen să se autorizeze la ANPC până la 29 iunie 2024.

ANPC dorește să obțină și extinderea numărului de posturi cu maximum 200 pentru îndeplinirea noilor atribuții, care urmează să fie în sarcina unei structuri în interiorul Autorității ce urmează să fie înființată prin hotărâre de guvern.