Aproape 83% dintre antreprenorii chestionați de Consiliul Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR) nu au capacitatea de a mări salariul minim, iar 60% vor disponibiliza oameni, ca urmare a acestei măsuri, a declarat, vineri, Florin Jianu, președintele Consiliului, la evenimentul Topul Național al Firmelor Private din România.
Ultimele modificări ale Codului Fiscal vor afecta companiile cu afaceri de sub un milion de euro care au profituri mici, vor pune presiune pe costuri în special în cazul firmelor cu mulți angajați și vor accentua problema de sustenabilitate a programului de guvernare, potrivit economiștilor consultați de News.ro.
Salariul minim brut va urca la 1.900 de lei din ianuarie anul viitor, a anunțat ministrul Muncii, Olguța Vasilescu. Salariul minim net ar urma să crească de la 1.065 de lei în prezent la circa 1.111 de lei la începutul anului următor.
Salariile medii din sectorul privat au crescut cu 5% ȋn perioada ianuarie-septembrie 2017, față de același interval din 2016, susținută de majorarea salariului minim brut pe economie de la începutul anului.
Peste 300 din cei 834 de angajați la birourile parlamentarilor sunt încadrați cu contract de muncă part-time și, în urma modificării modului de plată a contribuțiilor sociale la acest tip de contracte, vor fi obligați să anunțe dacă veniturile lor depășesc salariul minim brut pe țară, relevă date analizate de Profit.ro.
Majorarea salariului minim pe economie înritmul prevăzut în noul program de guvernare, la 2.000 lei în2018 și la 2.400 lei în 2020, după alte 12 majorări în ultimii opt ani, va crește șomajul în rândul tinerilor, va descuraja antreprenoriatul și va accentua polarizarea între firmele mici și cele mari, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) și lector al Institutului Bancar Român (IBR).
Comisia Europeană recomandă ca majorările salariale din ultima perioadă din România să fie ținute sub control, mai ales din perspectiva faptului că cele din sectorul bugetar pot afecta mediul privat și reduce competitivitatea țării.
În pofida vremii potrivnice, poate că niciodată nu a fost mai oportun ca angajații să sărbătorească 1 Mai Muncitoresc, dat fiind programul de majorare a salariului minim pe care actualul guvern social-democrat l-a anunțat încă din momentul publicării programului de guvernare.
Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creșterea salariului minim la nivel național, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”. Președintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat și o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forței de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.
Salariul minim brut va fi 1.450 lei de la 1 februarie 2017, a decis astăzi Guvernul. Astfel, salariul în mână primit de angajat va fi 1.045 lei față de 925 lei, în prezent, iar costul total al angajatorului - salariul complet care include contribuțiile achitate de acesta pentru angajat - va fi de 1.783 lei de la 1.538 lei.
Salariul minim brut va fi 1.450 lei de la 1 februarie 2017, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat de Ministerul Muncii.Astfel salariul în mână primit de angajat va fi 1.065 lei față de 925 lei, în prezent, iar costul total al angajatorului - salariul complet care include contribuțiile achitate de acesta pentru angajat - va fi de 1.783 lei de la 1.538 lei.
Angajatorul care în mod repetat pe parcursul unui an își va plăti angajații cu o remunerație sub salariul minim pe economie va risca pedeapsa cu închisoarea, dar numai în anumite condiții, conform unor modificări la Codul Muncii convenite de patronate și sindicate.
Numărul angajaților cu salariul minim s-a triplat în ultimii 6 ani, după majorările succesive decise de guverne, arată un studiu al Institutului Național în domeniul Muncii și Protecției Sociale care face și câteva scenarii de creștere a acestuia de anul viitor.
Un sfert dintre angajați sunt plătiți cu salariul minim, potrivit unui studiu realizat de Institutul Național în domeniul Muncii și Protecției Sociale, solicitat de Guvern pentru a stabili salariul minim.
Salariul minim este cu 80% mai mare decât în urmă cu 6 ani, în timp ce productivitatea muncii a crescut cu doar 26%. Majorarea costurilor salariale pentru angajatori nu este compensată de o creștere similară a productivității, ceea ce vulnerabilizează firmele, în special pe cele mici, dar care au aproape jumătate de milion de angajați.
Guvernul nu este de acord ca firmele care angajează tineri cu vârste între 16 și 35 de ani, care nu au mai avut un loc de muncă, să primească facilități, așa cum prevede un proiect anunțat de Profit.ro în urmă cu un an, denumit "Primul loc de muncă", motivând că facilitatea s-ar suprapune altor măsuri de stimulare deja existente și ar ridica deficitul bugetar.
Peste jumătate de milion de greci au slujbe part-time din care câștigă sume mai mici decât salariul minim de 586 de euro pe lună. Extrema o reprezintă cei aproape 127.000 de oameni care-și vând forța de muncă pentru câștiguri mai mici de 100 de euro pe lună.
Specialiștii spanioli consideră că educația și piața muncii funcționează în două lumi paralele care nu comunică în niciun fel. Firmele spaniole se plâng că nu au pe cine angaja, situație cu atât mai paradoxală cu cât Spania este statul european cu a doua cea mai mare rată a șomajului, de 20,4%, în timp ce rata medie în cele 28 de state membre este de 8,6%.
Salariul minim în Germania ar trebui majorat cu 4% de la 1 ianuarie 2017, de la 8,50 la 8,84 euro pe oră, a recomandat Comisia specială a angajatorilor și angajaților germani, o veste bună pentru milioanele de muncitori cu calificare scăzută din cea mai mare economie europeană, transmit Deutsche Welle, AP și Reuters.
Scutirea de contribuția de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5% va fi aplicată tuturor celor care au doar venituri din investiții – dividende, dobânzi etc – mai mici de 15.000 lei anual.
Politica fiscală, în special reducerile de taxe și creșterile salariale, efectele legii dării în plată, investițiile publice ineficiente și încetinirea reformelor structurale sunt cele mai mari îngrijorări, exprimate în raportul FMI, după ce Consiliul directorilor executivi au încheiat consultările cu România, în baza articolului IV.
Majorarea salariului minim brut cu 200 de lei, de la 1 mai, va însemna o creștere a sumei primite în mână de angajați cu 140 lei, în timp ce bugetul statului va încasa în plus încă 106 lei. În aceste condiții, costul suplimentar al angajatorului pentru fiecare salariat cu minimul pe economie va fi de 246 lei.
Statisticile Ministerului Muncii arată că 77% dintre români câștigă sub salariul mediu brut lunar, atât din contracte cu normă întreagă, cât și cu timp parțial, iar 40% dintre ei primesc salariul minim de 1.050 lei. Având în vedere rata de taxare de 75%, reiese că 3,7 milioane de persoane rămân în mână lunar cu cel mult 1.000 lei.
Guvernul a stabilit, miercuri, un grup de lucru pentru elaborarea unui nou proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care va fi adoptat până la mijlocul lunii februarie, în urma consultării cu partenerii sociali. Discuțiile pe marginea noului proiect de lege vor începe joi, 14 ianuarie.
Guvernatorul BNR spune că, în contextul integrării europene și a libertății de circulație a forței de muncă, niciun guvern nu va putea evita majorarea salariilor. Riscul de macrostabilitate vine mai degrabă din relaxarea fiscală exagerată. Majorarea salariului minim la 1.250 de lei începând cu 1 mai nu este percepută la BNR ca un factor de dezechilibru pentru economie.