Parlamentul a anulat, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, mai multe modificări la legislația energiei aprobate anterior tot de Legislativ în luna mai, modificări ce vizau relaxarea supraimpozitării în domeniu și a ″semi-reglementării″ pieței angro de electricitate, prin mecanismul de achiziție centralizată la preț fix de 450 lei/MWh.
Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului rexaminarea proiectului de lege cu cele mai recente modificări ale legislației din energie electrică și gaze naturale, fiind vizate schimbările ce vizează relaxarea supraimpozitării în domeniu, regularizările de facturi și semi-reglementarea pieței angro, prin mecanismul de achiziție centralizată la preț fix de 450 lei/MWh.
Exportul de energie electrică al Bulgariei a scăzut cu aproape 66% de la începutul anului, iar producția s-a micșorat cu o cincime față de aceeași perioadă a anului trecut, statul vecin începând să importe masiv din România.
Potrivit OUG nr. 186/2022, adoptată la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022 și modificată recent de către Parlament ca urmare a intervenției președintelui Klaus Iohannis, companiile din țiței, gaze, cărbune și rafinare care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv și ale căror profituri din 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor din 2018-2021, datorează contribuție de solidaritate de 60% din diferență.
OMV Petrom anunță că va plăti o taxă suplimentară, reprezentând contribuția de solidaritate, după ce președintele Iohannis a promulgat suprataxa mult îndulcită .
Profitul net al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-a majorat cu aproape 34% în primul trimestru al anului, față de perioada similară din 2022, la 1,7416 miliarde lei, după câștigul istoric de anul trecut.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Sumele colectate prin supraimpozitare se acumulează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, de unde sunt redistribuite Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor.
Și alți mari producători au acuzat neconstituționalitatea supraimpozitării din energie, după cum a relatat Profit.ro.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a terminat anul trecut cu un profit net contabil de 4,4 miliarde lei, cu peste 42% mai mare față de cel din 2021 (3,08 miliarde lei), și îl va distribui aproape integral acționarilor, în două tranșe.
Prevederile legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, menite să oblige și OMV Petrom la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numindu-le neconstituționale, ele făcând ulterior obiectul cererii de reexaminare a președintelui Iohannis, au fost eliminate integral din textul actului normativ.
Senatul a înregistrat cu data de 18 aprilie solicitarea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii de modificare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, lege menită să oblige și OMV Petrom, controlată de grupul austriac omonim, la plata contribuției și la care compania a reacționat virulent, numind-o neconstituțională.
Președintele Iohannis a respins schimbarea taxei de solidaritate, în cazul căreia OMV Petrom a reacționat virulent, apreciind că modificarea introdusă de Parlament și anunțată în premieră de Profit.ro ca fiind pregătită nu este suficient de clară.
Hidroelectrica a fost detronată de pe primul loc în comparatorul ANRE. Mare atentie!!! oferta este limita la 3 luni după care prețul este variabil cu aplicarea plafoanelor.
Sumele încasate în Fondul de Tranziție Energetică nu sunt suficiente finanțării schemelor de compensare rezultate din plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și non-casnici, Ministerul Energiei elaborând, în acest sens, un proiect de act normativ prin care solicită Guvernului transferarea a 440 de milioane de lei din impozitele încasate de la producătorii de gaze offshore și onshore de adâncime.
OMV Petrom reacționează virulent după modificarea privind taxa de solidaritate semnată astăzi în Parlament și anunțată anterior de Profit.ro ca fiind pregătită, apreciind că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției, ceea ce este foarte îngrijorător.
Parlamentul, prin vot final în plenul Camerei Deputaților, a adoptat miercuri legea de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, cu tot cu amendamentul propus de coaliția de guvernare și prezentat anterior de Profit.ro, menit să oblige și OMV Petrom la plata contribuției.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare și mai rentabil producător de energie electrică din România, estimează pentru anul în curs o reducere ușoară a profitului net, cu 8,5%, de la 4,006 miliarde lei în 2022 la 3,663 miliarde lei în 2023, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro.
În România, Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali.
Amendamentul, analizat de Profit.ro, își propune explicit să facă în așa fel încât și companiile care, strict în baza situațiilor financiare de anul trecut, nu au obținut minimum 75% din cifra de afaceri din activități vizate de contribuția de solidaritate (extracție de țiței, gaze și huilă, respectiv fabricare de produse petroliere rafinate și de cocserie) să fie obligate să plătească contribuția.
Tranzacția parafată recent prin care cea mai mare companie energetică din Grecia, Public Power Corporation (PPC), preia activele de producție, furnizare și distribuție de electricitate din România ale grupului italian Enel, precum și divizia locală de servicii energetice avansate Enel X, lasă pe dinafară un trader român de energie controlat de italieni care a ajuns, potrivit propriilor declarații, în pragul insolvenței, din cauza supraimpozitării impuse de stat în domeniu.
Companiile grupului ENEL din România, care vor fi preluate până la finalul trimestrului al treilea de compania greacă PPC, au de încasat de la statul român și de la clienții săi peste 550 milioane de euro (2,7 miliarde lei) compensații în urma plafonării prețului de furnizare către consumatorii finali, dar și sume rezultate din amânarea recunoașterii unor costuri în tarifele de distribuție.
PPC se bazează pe interconectarea energetică dintre Grecia și România via Bulgaria (unde compania elenă de stat deține un trader de electricitate), țintind importul de energie eoliană și fotovoltaică produsă în România, reiese dintr-un document al grecilor.
Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de electricitate, estimează că va plăti anul acesta cu 62% mai mult decât în 2022 pe certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care este obligată să le cumpere pentru producția de energie electrică a vechii sale centrale de la Iernut, însă prognoza companiei riscă să se dovedească prea optimistă.