Lista este completată de o serie de măsuri agreate deja de coaliție și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
Coaliția a renunțat la discuțiile referitoare la taxa de solidaritate, susținută de PSD și UDMR, dar căreia i s-a opus PNL, au declarat, la o întâlnire cu presa, liderii principalelor partide din coliția de guvernare, Nicolae Ciucă, președinte al PNL și premier, și Marcel Ciolacu, președintele PSD. Decizia a fost anunțată după o ședința de astăzi a liderilor coaliției de guvernare.
Aceasta se alătură unui grup de măsuri agreate în principiu de către liderii coaliției de guvernare și anunțate anterior în premieră de Profit.ro.
PSD propune un impozit de 40% pentru marile salarii, 90% pentru pensiile speciale și un sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 lei, pentru ca la nivelul salariului minim să se ajungă la impozit 0%
În cazul impozitării clădirilor, cum a anunțat Profit.ro, planul este să se treacă de la impozitul în funcție de zonă și materialele de construcție folosite la impozitul pe valoarea proprietății stabilită în funcție de grila notarială. În acest caz, în timp ce în București impozitul pe locuință ar crește astfel, probabil, cu până la 60% (63% pe un caz calculat de Profit.ro), iar în alte orașe cu prețuri mari la case ar rezulta, de asemenea, majorări, în orașele cu piețe imobiliare neatractive, impozitele ar putea chiar să scadă.
LISTA completă a tuturor măsurilor fiscale pregătite, cea mai mare schimbare de taxe din ultimii ani.
Profit.ro a anunțat în decembrie că "Taxa de solidaritate" de 1%, gândită pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale. statul urma să încaseze, pe datele de la momentul respectiv, peste 1 miliard de euro. Afacerile multor companii sunt, însă, în creștere.
Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.
Liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, a declarat luni, la emisiunea Talk News de la Profit TV, despre dorința PSD de a impozita marile companii, că ”trebuie să găsim mecanisme prin care să obținem ceva, noi, ca stat, din marile profituri și marile vânzări făcute de multinaționale”. Deputatul a mai arătat că este aproape imposibil să fie adoptat bugetul pe 2022 până la finalul acestui an, în Parlament.
Bugetul pentru 2022 va fi construit fãrã noi taxe, iar orice modificare a regimului fiscal va fi fãcutã în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu mediul de afaceri, a anunțat, în această seară, ministrul Finanțelor, în urma unei prime întâlniri cu oamenii de afaceri, după mai multe zile în care spectrul introducerii unei taxe de solidaritate a inflamat discuțiile din spațiul public.
Constructorii de automobile din România, care reprezintă unele dintre cele mai mari companii din România, din punct de vedere al cifrei de afaceri și al numărului de angajați, au transmis, prin intermediul asociației ACAROM o poziție fermă împotriva taxei de solidaritate pe care guvernul o discută în aceste zile.
PSD insistă pentru introducerea unei “taxe de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri care să se aplice firmelor cu rulaje anuale de peste 100 de milioane de euro. UDMR este de acord cu măsura, președintele PNL declară că se opune.
Vicepremierul Kelemen Hunor - Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea!
Consiliul Investitorilor Straini (FIC) își exprimă la rândul său îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidarite, arătând că este o axiomă faptul că, în perioade de criză, nu trebuie aplicate taxe mai mari, pentru că ar frâna creșterea economiei, care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie.
Camera de Comerț Americană în Romania transmite îngrijorarea comunității de afaceri pe care o reprezintă cu privire la intenția coaliției de guvernare a crește povara fiscală pentru companiile mari din România, într-un moment în care climatul investițional și de afaceri este deja grevat de multiple crize.
Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a aprobat miercuri un proiect de lege care prevede scutirea majorității contribuabililor, cu excepția celor mai bogați, de la plata unei taxe de solidaritate care a fost introdusă în 1991 pentru a acoperi costurile reunificării țării, transmite Reuters.
Germania va renunța din 2021 la taxa de solidaritate, a anunțat luni ministrul de Finanțe, Olaf Scholz, adăugând că doar câțiva contribuabili bogați vor continua să o plătească, transmit Reuters și Bloomberg.
Premierul Mihai Tudose l-a criticat, vineri, într-o conferință de presă pe ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, și a contrazis informațiile prezentate de acesta în privința taxei de solidaritate. Astfel, premierul a spus că această taxă se va modifica în jurul unui procent de 0,25%, astfel încât statul să colecteze de anul următor aceeași sumă pe care o strânge și acum la fondul de garantare a creanțelor salariale prin această contribuție de 2%. Culmea este că, imediat după declarațiile premierului, în aceeași conferință, vicepremierul Marcel Ciolacu a afirmat că cele patru contribuții despre care guvernanții au afirmat repetat că vor fi eliminate, vor fi unificate într-o singură taxă, de 2%.
CNIPMMR, organizație a IMM-urilor, acuză Guvernul că încasările din taxa de solidaritate, care ar trebui teoretic să înlocuiască mai multe dintre contribuțiile achitate în prezent, precum cele pentru garantarea creanțelor salariale, asigurare de accidente de muncă și concedii și indemnizații de asigurări sociale, vor fi folosite "în mod sigur" la bugetul de stat pentru plata unor cheltuieli sociale.
Taxele și contribuțiile “eliminate” sau “reduse” de guvernul PSD sunt o minciună. În realitate, nu dispar, nici nu se subțiază, ci reînvie cu cote și mai mari, dar sub păcăleala unei alte titulaturi, imediat ce au fost, teoretic, eliminate. Nu mor, doar se transformă în ceva mult mai împovărător.
Angajatorii vor fi plăti, începând cu 2018, o ”taxă de solidaritate”, care va fi ”de 2%”, a anunțat, miercuri seară, într-un interviu televizat, ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, precizând ulterior că taxa se va aplica fondului de salarii. Mișa a adăugat că Guvernul va amâna neimpozitarea de anul viitor a veniturilor până în 2.000 lei, așa cum prevedea programul de guvernare.
Premierul Mihai Tudose a declarat, marți, că taxa de solidaritate nu va fi introdusă, susținând că ”era prea puțin pentru a face ceva și prea mare deranjul”. Tudose a mai spus că deocamdată Guvernul nu are în vedere alte măsuri în ceea ce privește taxe și impozite.
Dacă înlocuim sintagma “persoane fizice” cu “persoane juridice”, propunerea PSD începe să devină inteligibilă: nimic nu este mai normal ca persoanele juridice cu care statul a fost solidar (însă numai acestea) să-și exprime la rândul lor solidaritatea cu statul, “care le-a oferit prilejul să câștige atâția bani”! De la firmele din domeniul imobiliar și din construcții (prima pe listă, cu voia dvoastră, Tel Drum) sau ONG-urile de “utilitate publică” la companiile din apărare, IT, de “consultanță” sau pharma, toate au beneficiat din plin în ultimii 28 de ani de pe urma politicilor de solidaritate ale statului.
Impozitul pe cifra de afaceri ar fi o măsură cu impact negativ, însă are șanse foarte reduse să fie adoptat, întrucât intră în conflict cu legislația UE. Astfel de inițiative distrag, însă, de la subiecte precum taxa de solidaritate, mult mai grave pentru că Guvernul are capacitatea de a le pune în practică, a declarat Alexander Milcev, liderul departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul firmei de consultanță EY.
Trecerea de la impozitarea profitului la impozitul pe cifra de afaceri ar afecta puternic contribuabilii cu cifra de afaceri mare și profit mic, cum ar fi cei din retail și distribuție, dar și societățile în dificultăți financiare care vor plăti impozit chiar și fiind în poziție de pierdere. Totodată, o taxă de solidaritate ar descuraja specialiștii talentați care au rămas pe moment în țară, dar și pe cei care s-au afirmat peste hotare și se gândesc să revină, avertizează Alex Milcev, partener EY România.