Tranzitul gazelor rusești către România, Republica Moldova și Balcani pare a rămâne același, prin Ucraina, chiar și în eventualitatea, tot mai probabilă, a nesemnării unui nou acord între Gazprom și operatorul de transport ucrainean. Singura deosebire va fi aceea că tarifele de transport nu vor mai fi plătite de vânzător (Gazprom), ci de cumpărători, punctele de livrare fiind stabilite pe granița ucraineană. Cel puțin așa rezultă dintr-un anunț făcut de conducerea Moldovagaz (al cărei principal acționar este chiar Gazprom), care demonstrează mai multă transparentă decât directorul general al Transgaz, Ion Sterian, care vinerea trecută i-a precizat premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația referitoare la tranzitul gazelor rusești doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".
Premierul nou instalat, Ludovic Orban, ministrul economiei, Virgil Popescu și, în general, toată populația României poate răsufla ușurată: directorul general al Transgaz, Ion Sterian a rezolvat problema alimentării cu gaze din această iarnă indiferent dacă Gazprom semnează sau nu un nou acord de tranzit cu Ucraina. Cel puțin așa i-a asigurat acesta pe cei doi oficiali guvernamentali în cadrul Comandamentului de iarnă.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Soarta conductelor de transport internațional al gazelor Isaccea-Negru Vodă, cel puțin 2 și 3, este în aer în urma refuzului operatorului român de transport, Transgaz, de a scoate la licitație rezervarea de capacități pentru primul trimestru al anului viitor în pofida faptului că a anunțat recent că a prelungit contractul de tranzit cu Gazprom doar până la 31 decembrie 2019.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Veniturile Transgaz din tranzitul gazelor rusești pe teritoriul României pot scădea cu peste două treimi după expirarea actualelor contracte cu gigantul rus de stat Gazprom, iar programul de investiții al companiei este ambițios, însă prezintă totodată risc de execuție, estimează agenția de evaluare financiară Fitch, în primul raport de rating emis pentru operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale.
Transgaz și-a alcătuit bugetul pe scenariul pozitiv al unei prelungiri a acordului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, estimând venituri similare din transportul internațional în pofida scăderii volumului de gaz rusesc care traversează Dobrogea în urma intrării în funcțiune a TurkStream. Pericolul stopării tranzitului gazelor prin Ucraina (și implicit România) a fost motivul principal pentru care anul trecut S&P a redus perspectiva ratingului de credit al Transgaz de la "stabilă" la "negativă".
Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.
Serbia a anunțat foarte recent că intenționează să înceapă în primăvara acestui an construcția secțiunii sârbe a gazoductului TurkStream, lucrările putân d fi finalizate la finalul lui 2019. Proiectul este implementat de firma Gastrans, deținută de South Stream Serbia, vehicul investițional înregistrat în Elveția și controlat de Gazprom cu 51% din acțiuni, restul fiind în posesia monopolului sârb de stat Srbijagas.
Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
În toamna lui 2016, autoritățile din Republica Moldova informau Guvernul de la București că intenționează să prelungească cu 3 ani contractul de import de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom care expira la finalul acelui an, respectiv până în 2019, când era planificată finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, care ar permite satisfacerea integrală a cererii de gaze naturale de peste Prut prin exporturi ale producătorilor de gaze din România.
După cum arăta Profit.ro într-o analiză din vară, proiectele Rusiei de construire de conducte internaționale care să asigure noi rute pentru transportul exporturilor de gaze naturale ale gigantului Gazprom către clienții din Europa, prin ocolirea conductelor magistrale ale Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict din 2014, de la anexarea peninsulei Crimeea, ar putea afecta și România. Încasările de la Gazprom din tarife de tranzit către sudul Europei al gazelor rusești intrate în țară din Ucraina reprezintă aproape o cincime din rulajul Transgaz.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Lista a fost întocmită de Ministerul Energiei după consultări cu Transgaz și cu principalii furnizori de gaze din România, respectiv Engie, E.ON, Romgaz și OMV Petrom. Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze din producția internă și din stocurile din depozite, determinat de temperaturile scăzute și de reducerea amplă a livrărilor Gazprom, au condus la necesitatea opririi temporare a centralelor Brazi și Iernut.
Transgaz s-a angajat oficial să pună la dispoziție o capacitate fermă minimă totală de export de 4,05 miliarde de metri cubi de gaze pe an la punctele de interconectare cu Ungaria și Bulgaria, să respecte termene ferme de finalizare a lucrărilor necesare atingerii acestei capacități de export, să nu impună tarife de transport mai mari pentru exporturi decât pentru livrări interne de gaze.
Angajamentul poate fi îndeplinit de către Transgaz în condițiile în care va finaliza cu succes ambele faze ale proiectului de construire a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA, în urma cărora capacitatea de export de gaze naturale către Ungaria va fi majorată la 4,4 miliarde metri cubi de gaze pe an.
Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.
Republica Moldova și România lucrează la implementarea a 4 condiții suspensive dintr-un total de 13, prevăzute în contractul de preluare a companiei Vesmoldtransgaz de către Transgaz, operatorul sistemului românesc de transport al gazelor, condiții necesare pentru lansarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău.
Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu 58,5% din acțiuni, a raportat un profit net de 236,6 milioane lei pe primul trimestru al anului, în scădere cu 26% față de perioada similară din 2017, ca urmare a reducerii tarifelor reglementate de transport, dar și a cantității de gaze transportate.
Iarna trecută, din cauza consumului mare determinat de temperaturile scăzute și a reducerii livrărilor Gazprom, cantitatea de gaze din sistemul național de transport a scăzut timp de mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali a acestuia, iar Transgaz a fost nevoită să cumpere de urgență gaze de pe piața spot pentru a-l echilibra.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de stat cu peste 58% din acțiuni, ar putea afla marți dacă consorțiul din care face parte alături de compania spaniolă Reganosa și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a câștigat licitația de preluare a două treimi din acțiunile omologului grec DESFA, potrivit presei elene.
Presa elenă speculează că SUA și UE sprijină din rațiuni geopolitice oferta consorțiului Transgaz-Reganosa de preluare a operatorului grec de transport de gaze DESFA, motivul fiind că o eventuală victorie a acestuia ar crește șansele de reducere a dependenței Europei de importurile de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu 58,5% din acțiuni, vrea să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro.