Amendamente la măsurile fiscale: UDMR cere să se revină cu impozitul pe jocuri de noroc la 10%, fără CASS la indemnizațiile pentru creștere copil, precum și criterii mai puțin stricte la număr de elevi pentru școli cu predare în limba minorităților

Impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc ar trebui să urce de la 3% în prezent (pentru sumele de până la 10.000 de lei) la 10%, așa cum  a intenționat inițial Guvernul, și nu la 4%, cum a adoptat Executivul în ședința de vineri după-amiază, potrivit unor amendamente pregătite de UDMR pentru proiectul de lege cu măsuri fiscal-bugetare. De asemenea, UDMR propune ca veniturile mamelor din indemnizația de creșetere a copilului să nu fie supuse contribuției la sănătate (CASS), iar restricțiile privind numărul de elevi să fie mai puțin rigide pentru clasele cu predare în limbile minorităților naționale, precum și pentru învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației.

Profit.ro a întrebat PSD, PNL, USR și UDMR ce amendamente au pregătit pentru acest proiect. La PNL, având în vedere că premierul Ilie Bolojan este liberal, linia partidului este că nu se depun amendamente. La USR, s-au pregătit amendamente pe mai multe domenii, dar urmează a se stabili dacă sunt menținute aceste amendamente. PSD, PNL, USR și UDMR sunt partidele care formează coaliția de guvernare.

PSD propune un număr de amendamente. Persoanele din categorii vulnerabile, cum sunt cele cu venit de incluziune, veterani, mame în concediu de creștere copil, bolnavi, ar urma să rămână asigurați din oficiu, iar contribuție la sănătate să fie percepută doar la veniturile de peste 3.000 de lei pe lună, potrivit unor amendamente pregătite de PSD la proiectul de lege cu măsuri fiscal-bugetare al Guvernului. Proiectul de lege, adoptat vineri de Guvern și trimis în Parlament pentru angajarea răspunderii azi, prevede ca un număr mare de români, acum asigurați din oficiu, să își piardă asigurarea dacă nu plătesc voluntar 2.430 de lei pe an. Impozitul pe cifra de afaceri plătit de companiile cu afaceri peste 50 milioane de euro pe an, dacă impozitul peprofit este mai mic decât o cotă de 1% aplicată pe cifra de afaceri (calculată conform prevederilor Codului Fiscal), ar urma să fie extins la toate firmele care plătesc impozit pe profit, dar la cotă de numai 0,5% pentru firmele mici.

CITEȘTE ȘI Guvernul își angajează astăzi răspunderea pe proiectul de lege cu majorarea TVA, abrogarea asigurării medicale pentru milioane de români, creșterea impozitului pe dividende și a accizelor, plus alte măsuri dure pentru populație

Ce amendamente propune UDMR

Impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc cu 10% pentru suma de până lqa 10.000 de lei din câștig, așa cum a intenționat inițial Guvernul

Executivul a întors această propunere vineri și a propus o creștere a impozitării de la 3% la numai 4%.

"Jocurile de noroc au fost incluse de către ONU în categoria comportamentelor care creează dependență, iar prevenirea, reducerea și tratarea acestora sunt evidențiate ca cel de-al 5-lea jalon în cadrul obiectivului nr. 3 privind sănătatea și bunăstarea dintre cele 17 obiective ale ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

În România, dependența de jocuri de noroc, ca un fenomen relativ nou, tinde să devină un flagel, iar continuarea subimpozitării atât a veniturilor participanților cât și a celor obținute de organizatori nu poate conduce decât la agravarea unei situații pentru care sistemul de sănătate nu este pregătit să îl gestioneze, iar populația nu este suficient de educată pentru a îl împiedica să prolifereze", arată UDMR.

CITEȘTE ȘI Mâncarea pentru animale rămâne la noua cotă redusă de TVA, dar de 11%. Guvernul a revenit asupra propunerii de a urca la 21% TVA pentru hrana animalelor

De asemenea, unele taxe ar crește pentru operatori

Amendamentele propuse la cuantumul sumelor, respectiv la procentele datorate pentru diversele tipuri de jocuri de noroc au ca scop protejarea păturilor sociale susceptibile să dezvolte dependență de jocurile de noroc. Majorarea cu 20% a taxării organizatorilor constituie una dintre metodele de frânare a expansiunii acestora, a protejării consumatorilor.

Totodată, sumele obținute la bugetul de stat vor contribui pe de o parte la redresarea situației financiare a României, iar pe de altă parte vor alimenta activitățile finanțate din venituri proprii ale ONJN, destinate reducerii expunerii populației la fenomenul jocurilor de noroc și tratării dependenței de jocuri de noroc.

CITEȘTE ȘI Guvernul a revenit asupra accizei la vin. A redus de aproape 8 ori acciza pe care o propune la vin

Indemnizația pentru creștere copil să nu fie supusă contribuției la sănătate

Litera k) a cărei abrogare se propune, se referă la persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, precum și persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului potrivit prevederilor  Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Introducerea contribuției obligatorii de asigurări sociale de sănătate de la 1 septembrie 2025 conduce la o situație discriminatorie între persoane aflate în aceeași situație juridică (adoptator, respectiv părinte firesc care își crește copilul), beneficiare ale aceluiași drept, în baza aceleiași legislații în vigoare la data nașterii dreptului.

Ambele tipuri de concediu sunt acordate pentru îndeplinirea obligațiilor de a asigura creșterea, educația copilului. Prin reducerea sumelor aflate la dispoziția părinților, se încalcă principiului interesului superior al copilului prevăzut atât în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cât și în Convenția cu privire la drepturile copilului, astfel în toate acțiunile referitoare la copil interesul copilului trebuie să fie considerat primordial și întotdeauna va prevala.

CITEȘTE ȘI Tanczos Barna: 7,5% - „un deficit rezonabil” pentru acest an

Clasele cu predare în limba minorităților sau română, dar în zone cu majoritate minoritară, să beneficieze de un regim mai puțin rigid la număr de elevi

S-ar crea un cadru normativ flexibil, adaptat realităților locale, care permite menținerea funcțională a unităților de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, precum și a celor în limba română din zonele cu majoritate minoritară, chiar și în condițiile unui număr redus de elevi. Această soluție asigură respectarea principiilor constituționale, echitatea educațională, protecția diversității culturale și sustenabilitatea dezvoltării locale.â

Totodată, prevederea prezentată de Guvern afectează în mod disproporționat comunitățile aparținând minorităților naționale, în special în zonele unde populația este dispersată și numărul de elevi este redus. Desființarea sau comasarea școlilor cu predare în limbile minorităților poate duce la limitarea accesului la educație în limba maternă, ceea ce încalcă prevederile art. 32 alin. (3) din Constituția României, conform căruia dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța în limba lor maternă este garantat.

CITEȘTE ȘI TVA la locuințe - Lovitură pentru cei care se grăbesc în iulie să își ia casă cu TVA de 9% - Guvernul pune condiția să fie plătit un avans de 20% până la finalul acestei luni

Această măsură fiscală, deși poate aduce reduceri bugetare pe termen scurt, are consecințe negative majore pe termen lung asupra dezvoltării capitalului uman, protecției identității culturale și lingvistice a minorităților naționale și coeziunii sociale. Ea riscă să adâncească decalajele existente și să contravină angajamentelor internaționale ale României în domeniul drepturilor minorităților.