ANALIZĂ Impozitarea bacșișului – posibile implicații si exemplele altor state

ANALIZĂ Impozitarea bacșișului – posibile implicații si exemplele altor state

Foto de la întâlnirea industriei de turism cu ministrul Finanțelor

scris vineri, 07:05

Introducerea bacșișului pe bonul fiscal spre impozitare, variantă anunțată de Profit.ro în primăvară ca fiind discutată din nou de industria locală de turism cu Ministerul Finanțelor, ar avea implicații atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Din perspectiva angajatului, introducerea bacșișului pe bon ar conduce la reflectarea sumelor primite de acesta și, implicit, la o majorare a veniturilor declarate. Pe de o parte, situația prezintă un avantaj pentru că le oferă angajaților o certitudine financiară (de exemplu pentru a putea contracta un credit), dar pe de altă parte are dezavantajul că sumele nete primite de angajați se vor reduce ca urmare a scăderii din sumă a impozitului pe venit și a contribuțiilor datorate pentru aceste venituri (dacă nu se introduc anumite scutiri în acest sens), indică experții Deloitte.

Profit.ro a anunțat în luna aprilie că industria locală de turism discută cu Ministerul Finanțelor despre reintroducerea unei reglementări a bacșișului în hoteluri și restaurante, cu un sistem în care să fie aplicat doar impozitul pe venit, de 10%. În urmă cu 3 ani, când Ministerul Finanțelor era condus tot de Teodorovici, au fost introduse o serie de reguli referitoare la fiscalizarea bacșișului, în care acesta era marcat pe un bon fiscal separat, dar prevederile au fost anulate după doar câteva luni din cauza unor dificultăți în aplicare.

Într-un material transmis acum Profit.ro de Camelia Malahov, Director Deloitte România, și Robert Ionescu, Senior Consultant Deloitte România, este arătat că o eventuală propunere ar trebui să îmbrace o formă diferită de cea aplicată în urmă cu trei ani și abrogată la scurt timp de la intrarea în vigoare, din cauza neajunsurilor constatate în practică. 

EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Noile reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate deși mediul de afaceri reclamă că sunt inaplicabile și anulează șansele realizării oricărui proiect PPP

"În Uniunea Europeană, abordarea nu este una unitară. Unele țări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislație. Altele, însă, au prevederi în acest scop.

În Franța, de exemplu, bacșișul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajați, conform legii. În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societățile includ fie în prețul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o “taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei și, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajați și astfel impozitate ca atare.

Ce implicații ar avea introducerea bacșișului pe bon?

O astfel de reglementare ar avea implicații atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

Din perspectiva angajatului, introducerea bacșișului pe bon ar conduce la reflectarea sumelor primite de acesta și, implicit, la o majorare a veniturilor declarate. Pe de o parte, situația prezintă un avantaj pentru că le oferă angajaților o certitudine financiară (de exemplu pentru a putea contracta un credit), dar pe de altă parte are dezavantajul că sumele nete primite de angajați se vor reduce ca urmare a scăderii din sumă a impozitului pe venit și a contribuțiilor datorate pentru aceste venituri (dacă nu se introduc anumite scutiri în acest sens).

Din perspectiva angajatorilor, implicațiile sunt diferite în funcție de tipul de impozit pe care aceștia îl datorează. Astfel:

• Dacă sunt plătitori de impozit pe profit, atâta timp cât întreaga suma încasată este repartizată către angajați, nu vor fi generate implicații fiscale suplimentare (venitul din încasarea bacșișului va fi anulat de cheltuiala cu plata acestor sume către angajați).

• Dacă angajatorul calculează și plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor, venitul generat de încasarea bacșișului va fi inclus în baza de impozitare, fiind astfel impozitat ca atare (rezultând astfel o impozitare atât la nivelul angajatului cât și la nivelul angajatorului). Această situație ar putea fi evitată prin introducerea în legislația fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.

• Pentru angajatorii din domeniul HoReCa care calculează și plătesc impozitul specific pentru această industrie, menționarea bacșișului pe bon ar putea genera obligații fiscale suplimentare. Mai precis, venitul generat de încasarea bacșișului va trebui reflectat separat în contabilitate si va reprezenta un venit din alte activități (altele față de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totuși, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacșișului către angajați, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activități (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activității de bază (HoReCa). Și în acest caz ar fi necesară modificarea legislației.

Reglementarea bacșișului impune, luând în considerare aspectele menționate, o discuție amplă și detaliată cu toți factorii implicați, în cazul în care dorința legiuitorului va fi în această direcție.

Experiența anului 2015 - când reglementarea a fost implementată rapid, însoțită și de unele obligații excesive (de tipul registrului de bani personali, de exemplu) - este una dintre principalele cauze ale reticenței față de promovarea unui astfel de proiect. Totuși, anumite argumente ale unora dintre reprezentanții industriei HoReCa sunt de luat în calcul. De exemplu, plata cu cardul și solicitarea facturilor pentru decontarea cheltuielilor de către clienți sunt cel puțin două situații în care plata bacșișului devine aproape imposibilă, demotivând angajații. Pe măsură ce plățile cu card vor fi tot mai răspândite, industria riscă să resimtă o scădere mai mare a sumelor din bacșiș.

Revenind la momentul din 2015, când bacșișul a fost temporar reglementat, putem aprecia că motivele prezentate atunci de autorități pentru această inițiativă erau corecte: fiscalizarea unor venituri din economia gri, o transparență mai mare a veniturilor încasate de angajați, posibilitatea de a plăti bacșișul cu cardul. Printre principalele prevederi apărute la momentul respectiv se numărau: libera alegere a fiecărei companii de a repartiza sumele provenite din bacșiș, emiterea unui bon fiscal distinct față de cel ce reprezenta contravaloarea produselor sau serviciilor primite de client sau obligația ca fiecare angajat să completeze, în momentul începerii activității, registrul de bani personali. În special această ultimă prevedere s-a dovedit în practică dificil de implementat din motive care țineau de particularitatea fiecărei afaceri, mai multe societăți fiind atunci sancționate la controale disproporționat față de neregulile constatate", arată cei doi experți.

În aprilie 2015, autoritățile au decis ca bacșișul să fie marcat pe un bon fiscal separat și să rămână la decizia angajatorului dacă sumele primite de angajați ca bacșiș vor fi păstrate de firmă sau vor fi distribuite angajaților. Ordonanța de urgență a Guvernului  care introducea fiscalizarea bacșișului a fost publicată în 2015, la finele lunii aprilie, când Ministerul Finanțelor era condus, de o lună, tot de Eugen Teodorovici.

EXCLUSIV Lege cu scutiri de taxe și TVA pentru cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine. Suspiciuni de legături cu Belina CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Lege cu scutiri de taxe și TVA pentru cazinouri, hoteluri, restaurante, cluburi sau magazine. Suspiciuni de legături cu Belina

Noul sistem nu a rezistat însă prea mult, fiind eliminat tot în 2015, la începutul lui iulie, din cauza unor dificultăți în aplicare.

De la acel moment, Finanțele au început să susțină că regimul fiscal al sumelor primite ca bacșiș de persoanele fizice ar fi reglementat, astfel de sume fiind considerate venituri din alte surse.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ministerul finantelor
bacsis
impozit