Creșterea salariului minim pe economie mai devreme decât era programat, respectiv începând cu 1 noiembrie 2018, față de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă și arbitrară, ce va afecta sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare, spune Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Față de pozițiile publice exprimate de reprezentanții sindicatelor, de analiștii economici și de oamenii politici în legătură cu posibila înghețare a salariilor din sectorul bugetar în anul 2019, Asociația Oamenilor de Afaceri din România își păstrează neschimbată poziția cu privire la efectele negative înregistrate în economie în urma adoptării unor măsuri administrative discreționare, de natură populistă (creștere/înghețare salarii). AOAR atrage atenția asupra încetinirii creșterii economice în anul 2018, de circa 4,4% în prezent, față de nivelul de 5,3% menținut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an. În astfel de condiții, anunțarea devansării creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, față de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare", transmite organizația.
Oamenii de afaceri apreciază că, "dincolo de concurența neloială făcută mediului privat, creșterea salariilor în administrația publică, sănătate și educație, fără aplicarea unor criterii de performanță, nu a dus la o îmbunătățire a acestor servicii pentru firme și cetățeni".
"AOAR a atras atenția că măsurile de creștere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislației relevante, în multe cazuri contradictorie (modificări frecvente ale unor prevederi sau solicitarea aplicării unor prevederi în termene scurte, nerealiste), nu-și vor atinge scopul de interes public. În mod deosebit, AOAR dezaprobă lipsa de voință politică în ceea ce privește informatizarea serviciilor publice, contrar declarațiilor și angajamentelor exprese, repetate de către toți decidenții politici. Consecința lipsei informatizării administrației publice și a celei locale este accentuarea presiunilor vizând creșterea numărului de angajați (peste 15.000 de noi angajați în sistemul public, în anul 2017), motivată de gradul mare de încărcare", mai arată oamenii de afaceri.
Potrivit sursei citate, prevederile din programul de guvernare privind îmbunătățirea relației Guvern-mediul de afaceri rămân simple declarații politice, de natură electorală.
"Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectând semnificativ încrederea și performanța mediului socio-economic. Pericolul ignorării de către decidenții politici a cererilor fundamentate venite dinspre mediul de afaceri constă în reducerea semnificativă a investițiilor, amplificarea tensiunilor pe piața muncii și o mai accentuată încetinire a creșterii economice".
Guvernul a redactat proiectul de hotărâre care ridică salariul minim brut pe economie la 2.080 lei din 1 noiembrie, dar care și introduce, în premieră, un salariu minim diferențiat, persoanele încadrate pe posturi care necesită studii superioare și cele cu o vechime în muncă de peste 15 ani urmând să aibă un salariu minim lunar brut de 2.350 lei, tot din 1 noiembrie.
În prezent, salariul minim brut pe țară este de 1.900 lei, pentru un program complet de lucru de 166,66 ore, reprezentând 11,40 lei/oră.
