' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
În pofida unei noi runde de negocieri pentru formarea guvernului, care va începe pe 5 octombrie, și a dorinței ferm exprimate de președintele Nicușor Dan privind evitarea alegerilor anticipate, cel mai recent impas indică o probabilitate semnificativă ca acestea să aibă totuși loc, arată Moody’s într-o notă după respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan.
Mai mult, “devine din ce în ce mai probabil” ca, până la sfârșitul acestui an, să nu fie posibilă obținerea unui sprijin politic suficient pentru adoptarea bugetului pentru 2027.
“În ansamblu, evoluțiile politice din următoarele săptămâni vor fi un factor determinant pentru a stabili dacă recenta ajustare fiscală se va dovedi sustenabilă, asigurând astfel profilul de credit suveran”, conform agenției de evaluare financiară.
Comentariile Moody’s, care a confirmat, recent, ratingul României la Baa3, pe ultima treaptă recomandată investițiilor, vin cu puțin timp înaintea publicării deciziei de rating de către S&P, așteptată pentru această seară.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat, repetat, că are încredere că decizia S&P va ține cont de progresele înregistrate de România în ce privește consolidarea finanțelor publice, sugerând că statul va evita o eventuală retrogradare la junk.
România are în prezent rating recomandat pentru investiții (investment grade) din partea S&P, precum și a celorlalte două mari agenții de evaluare, Fitch și Moody's, dar cu perspectivă negativă în toate trei cazurile.
În vară, România a reușit, cu emoții, să își păstreze ratingul investment grade din partea agențiilor Fitch și Moody's, în cazul Fitch după ce a făcut apel unei decizii inițiale.
Potrivit Moody’s, deși ajustarea fiscală a României a depășit semnificativ așteptările în acest an, este necesară o consolidare suplimentară pentru a continua reducerea deficitului fiscal, care este cel mai ridicat în rândul statelor membre UE.
Datele aferente perioadei de până în august 2026 au indicat o nouă scădere a deficitului fiscal, acesta reducându-se la 2,9% din PIB (pe bază cash), față de 4,5% din PIB în august 2025.
“O mare parte din reducerea deficitului s-a datorat limitărilor temporare aplicate salariilor și transferurilor sociale - măsuri care au diminuat cheltuielile totale cu 0,7 puncte procentuale de la an la an - precum și veniturilor fiscale peste așteptări, susținute de o creștere cu 25,2% a încasărilor din TVA.
Cu toate acestea, necesarul structural de cheltuieli al României rămâne semnificativ, întrucât finanțarea prin MRR (Mecanismul de Redresare și Reziliență) s-a încheiat, iar presiunea de a aloca fonduri suplimentare pentru apărare, salarii în sectorul public și pensii continuă să crească”, arată Moody’s.
Agenția subliniază că un aspect esențial este dat de creșterea rapidă a cheltuielilor cu dobânzile, pe fondul unor prime de risc tot mai mari pentru împrumuturile de pe piețele internaționale, al scăderii cererii pe piața internă și al presiunilor valutare asupra serviciului datoriei externe.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat la 42 miliarde de lei (aproximativ 8 miliarde euro, sau 2,2% din PIB-ul pe 2025), înregistrând o creștere de 26,7% de la an la an până în august 2026.
“Această evoluție continuă tendința de creștere a costurilor aferente serviciului datoriei, observată de mai mulți ani”, potrivit Moody’s.
Totodată, contextul finanțării interne este mai puțin favorabil.
Raportul mediu dintre cerere și ofertă la licitațiile de titluri de stat din luna septembrie a fost de 1,3x, situându-se la 0,9x în cazul scadențelor pe termen scurt (până la un an).
Evoluțiile cursului de schimb exercită presiuni suplimentare asupra capacității României de a-și asigura serviciul datoriei și asupra deficitului de cont curent, având în vedere că peste jumătate din datoria administrației publice este denominată în valută”, arată agenția.
În plus, necesarul ridicat de finanțare brută al României, estimat la aproximativ 55 de miliarde de euro în acest an, “menține statul dependent de un acces constant la piață, într-un context marcat de o incertitudine ridicată privind politicile publice”.
La începutul lunii august, România și-a păstrat din partea agenției de evaluare financiară Moody's ratingul Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă, în urma unei evaluări planificate.
România are rating recomandat pentru investiții din partea Moody's de aproape 20 de ani (octombrie 2006), agenția fiind singura care nu a retrogradat statul român nici măcar în perioada crizei financiare declanșate în 2008.
Moody's a notat că principalii parametri ai finanțelor statului și ai economiei nu s-au deteriorat semnificativ de la precedenta evaluare, iar în privința crizei politice, se așteaptă ca un nou guvern să fie instalat după vacanța de vară, întrucât fragmentarea politică crește riscul unei încetiniri a consolidării finanțelor.
Cu o săptămână înainte de decizia Moody's, agenția Fitch a confirmat calificativul României, cu perspectivă negativă. România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției, iar acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție, a atras atenția Fitch.
Raportul Fitch a menționat și o situație rară, anume că România a făcut apel și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a dus la o acțiune de rating diferită de rezultatul inițial al comitetului de rating, este semnalat în raportul agenției de rating prin care este evitată retrogradarea în junk.
