Câștigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naționale a fost anul trecut de 2.986 lei, în creștere cu 13% (+344 lei) comparativ cu anul precedent, iar câștigul salarial mediu brut lunar a fost 4.853 lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate vineri.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Conform INS, angajatorii au cheltuit în medie, într-o lună, 5092 lei pentru un salariat. Numărul mediu al salariaților în anul 2019 a fost 5,164 milioane de persoane, în creștere cu 96.400 persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2019 a fost de 5,481 milioane de persoane, mai mare cu 54.900 persoane față de sfârșitul anului precedent, scrie Agerpres.
Cele mai mari câștiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2019, superioare mediei pe economia națională, au fost în informații și comunicații (+89%), intermedieri financiare și asigurări (+66,8%), administrație publică (+65,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+46,8%), industria extractivă (+43,2%), activități profesionale, științifice și tehnice (+31,9%), sănătate și asistență socială (+24,5%), respectiv în învățământ (+13,7%).
Potrivit INS, câștigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în hoteluri și restaurante (-42,2%), alte activități de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură și pescuit (-23,7%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,3%), comerț (-20%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-18,6%), tranzacții imobiliare (-16,9%), activități de spectacole, culturale și recreative (-13,4%), industria prelucrătoare (-13,0%), transport și depozitare (-8,2%) și construcții (-6%).
Pentru anul 2019, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 214,3% față de anul 1990, mai mare cu 17,4 puncte procentuale față de anul precedent, respectiv cu 84 puncte procentuale față de anul 2008.
Femeile au câștigat în medie cu 2,4% mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 4.791 lei (față de 4.909 lei al bărbaților). În expresie netă, femeile au câștigat cu 4,9%, respectiv cu 149 lei lunar mai puțin decât bărbații (2.908 lei câștigul salarial mediu net lunar al femeilor față de 3.057 lei al bărbaților).
Bărbaților le revin câștiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 20%) regăsindu-se în intermedieri financiare și asigurări (39,1%), industria prelucrătoare (25,5%), alte activități de servicii (25,2%), informații și comunicații (23%) și comerț (20,6%).
În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2019 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre județe.
Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Harghita (2.349 lei, cu 21,3% mai puțin decât media pe economie), Teleorman (2.360 lei, cu 21,0% mai puțin decât media pe economie), Covasna (2.379 lei, cu 20,3% mai puțin decât media pe economie), Bihor (2.385 lei, cu 20,1% mai puțin decât media pe economie), respectiv Vrancea (2.389 lei, cu 20,0% mai puțin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare se situează Municipiul București (4.068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (3.449 lei, cu 15,5% peste media pe economie) și Timiș (3.310 lei, cu 10,9% peste media pe economie).
Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2019 a fost 5.092 lei/salariat, în creștere cu 11,3% față de anul precedent.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+83%), intermedieri financiare și asigurări (+71,4%), industria extractivă (+63,8%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+47,7%), sănătate și asistență socială (+41,8%), administrație publică (+38,8%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+30%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice de hoteluri și restaurante (-42,3%), alte activități de servicii (-35,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (-23,4%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-22,9%), construcții (-21,5%), respectiv comerț (-20,2%).
Față de anul 2018 s-au înregistrat creșteri ale costului mediu lunar în toate activitățile economice, cele mai importante fiind în învățământ (+21,3%), construcții (+20,3%), tranzacții imobiliare (+17,2%), activități de spectacole, culturale și recreative (+14,9%), administrație publică (+13,5%), respectiv producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+13,2%).
În anul 2019, numărul mediu al salariaților a fost 5.164 milioane de persoane, în creștere față de anul precedent cu 96.400 persoane. Bărbații predomină în rândul salariaților (2,704 milioane de persoane, respectiv 52,4% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 33.300 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 63.100 persoane.
Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar (62,8%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% și al serviciilor sociale cu 19,9%). În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 34,7% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și piscicultură) numai 2,5%.
Activitățile de construcții și industrie extractivă sunt desfășurate cu preponderență de bărbați, aceștia reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaților acestor activități.
Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de "feminizare" al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate și asistență socială (79,9% din numărul total al salariaților acestor activități), învățământ (72,7%), intermedieri financiare și asigurări (69,9%), respectiv hoteluri și restaurante (60,3%).
Comparativ cu anul 2018, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în comerț (+25.500 persoane), construcții (+20.700 persoane), sănătate și asistență socială (+14.300 persoane), informații și comunicații (+11.700 persoane), activități profesionale, științifice și tehnice (+8.000 persoane), hoteluri și restaurante (+6.800 persoane), transport și depozitare (+6.200 persoane), respectiv în activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+4.300 persoane).
La polul opus, scăderi ale numărului mediu al salariaților s-au situat activitățile de industrie prelucrătoare (-12.200 persoane), intermedieri financiare și asigurări (-1.600 persoane), învățământ (-1.100 persoane) și industrie extractivă (-0.700 persoane).
În profil regional, efectivul salariaților a înregistrat creșteri față de sfârșitul anului 2018 în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai semnificative creșteri ale efectivului de salariați de la sfârșitul anului s-au înregistrat în regiunile București-Ilfov (+28.100 persoane), Nord-Est (+8.900 persoane), Nord-Vest (+7.900 persoane), Sud-Est (+7.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (+4.500 persoane). Singura regiune în care efectivul salariaților a scăzut față de sfârșitul anului precedent a fost regiunea Vest (-3.300 persoane).
În regiunea București-Ilfov se concentrează circa 22% din salariații din economie.Regiunile de dezvoltare în care activitățile sectorului primar depășesc ponderea medie pe țară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,7%), Nord-Est (3,3%), Vest (2,9%) și Sud-Vest Oltenia (2,7%).
Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei și construcțiilor sunt: Centru, Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia (42,0%, 41,7%, 39,5%, 38,9% și 37,2%, față de 34,3% media pe țară).
Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăsește în regiunea București-Ilfov (62,6% față de 43,8% media pe țară), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% față de 19,5% media pe țară).
La sfârșitul anului 2019 efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (76,2%) și a înregistrat o creștere cu 1,3% comparativ cu anul precedent.
Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaților, în creștere cu 1,1% față de anul precedent.
