Controalele Fiscului: Observăm o normalizare a abordării privind sesizările penale, prejudiciile și măsurile asigurătorii - Dascălu

Controalele Fiscului: Observăm o normalizare a abordării privind sesizările penale, prejudiciile și măsurile asigurătorii - Dascălu
scris 5 feb 2018

Numărul de controale ale inspectorilor Antifraudă din cadrul ANAF a scăzut ușor, potrivit celor mai recente date disponibile, care relevă însă o schimbare importantă de abordare în ce privește sesizările penale inițiate de oamenii Fiscului față de anii trecuți, când numeroase cazuri cu sume derizorii ajungeau în penal, iar măsurile asigurătorii dispuse după controale inopinate afectau activitatea companiilor, a declarat Dan Dascălu, partener D&B David și Baias. Este o tendință care trebuie salutată și o normalizare a abordării, afirmă avocatul.

Potrivit ANAF, în trimestrul al treilea din 2017, inspectorii au  efectuat 11.837 controale antifraudă fiscală, reprezentând aproximativ 90% din totalul celor consemnate în perioada similară a anului anterior.

Toți indicatorii care evaluează rezultatele acestor controale, număr și aloare amenzi, confiscări, sesizări penale, prejudicii și măsuri asigurătorii, sunt în scădere semnificativă. De exemplu, valoarea măsurilor asigurătorii instituite în trimestrul al treilea al anului trecut reprezintă doar 18% din perioada similară din 2016.

"Sunt niște date interesante, care, într-un fel sau altul, confirmă evoluția pe care am văzut-o în practică. Mi se pare că este o schimbare importantă de paradigmă, bine-venită, în sensul că dacă începând cu anul 2014 și până undeva la apogeu, pe la începutul lui 2016, crescuse foarte mult modul de acțiune al Fiscului prin intermediul de controale inopinate dublate de măsuri asigurătorii, în special prin intermediul Antifraudei, acea tendință, dacă ne uităm la ultima raportare de la ANAF, s-a inversat", spune Dan Dascălu.

Dan Dascălu, partener D&B David și Baias

Dan Dascălu, partener D&B David și Baias

Noua tendință a fost alimentată și de intrarea în vigoare a celui mai recent Codului de procedură fiscală, din 2016, care a limitat într-o oareare măsură acțiunile inspectorilor Fiscului.

"În Codul de procedură fiscală, deși nu este foarte evident, totuși noțiunile ar trebui să lase mai puțină putere organelor fiscal de a face lucrul acesta, de a se implica în zona asta de activitate, prin intermediul măsurilor asigurătorii, astfel încât, deși sunt convins că sunt multe situații în care încă se pune în discuție incidența fenomenului de evaziune și de fraudă fiscală, ceea ce se întâmplă acum, spre deosebire de trecut, când toate spețele fiscale se duceau într-o penalizare a dreptului fiscal, spre penal, acum se duc într-un număr mult mai mic. Această situație cred că ar trebui să corespundă exact fenomenului infracțional real sau ar trebui să dea o mai mare acuratețe, să dea o imagine mai clară a fenomenului evazionist", apreciază avocatul.

Potrivit acestuia, deși controalele Antifraudă au continuat cam în aceeași măsură, ceea ce este îmbucurător este că Fiscul nu mai trimite în penal cazuri cu sume derizorii.

"Este o tendință potrivită, pentru că foarte multe spețe de genul acesta mergeau în penal, unde duceau la blocarea aparatului penal. De multe ori autoritățile au declarat că nu exista capacitatea de procesare și Fiscul a admis că se trimiteau sume derizorii cu sesizări penale sau care nu aveau niciun fel de justificare. Atunci, noua abordare a în ce privește trecerea spețelor fiscale spre penal cred că este absolut bine-venită", consideră Dascălu.

Mișa, despre modernizarea ANAF: Până în prezent, s-au cheltuit 60 milioane lei doar pentru consultanță CITEȘTE ȘI Mișa, despre modernizarea ANAF: Până în prezent, s-au cheltuit 60 milioane lei doar pentru consultanță

Această schimbare de abordare se transpune și în măsurile asigurătorii, și în prejudiciile estimate.

Controalele Fiscului: Observăm o normalizare a abordării privind sesizările penale, prejudiciile și măsurile asigurătorii - Dascălu

De asemenea, schimbarea de atitudine a Fiscului, rezolvă și o altă problemă, cea a măsurilor  măsurilor asigurătorii dispuse în urma inspecțiilor fiscale și care rămâneau perioade lungi de timp, afectând activitatea companiilor respective.

"De multe ori, inspecția fiscală era înlocuită de controlul inopinat și de estimări în loc de stabiliri de creanțe, ceea ce ducea la aceste măsuri asigurătorii, care rămâneau sine die puse, iar contribuabilii aveau mari dificultăți pentru că aici nu puteai să contești fondul impunerii, asta era problema. Spre deosebire de o inspecție fiscală, unde ai acces la un contencios fiscal legat de fondul impunerii, într-un litigiu legat de măsuri asigurătorii, lucrurile de genul ăsta nu erau abordate de obicei sau judecătorii nu se uitau la ele în substanță. În principiu, ceea ce se întâmpla era că atunci când mergeai în contestație la măsuri asigurătorii, veneai și spuneai: Eu am bunuri, nu mă fac vinovat de nimic pentru că uite, nu am înstrăinat bunurile. Măsurile asigurătorii sunt restrângeri asupra patrimoniului în așteptarea obținerii de către creditor a unui titlu executoriu, dar asta se întâmplă numai atunci când cel supus măsurilor asigurătorii are o activitate care dă de bănuit creditorului că va înstrăina bunurile, adică face acte frauduloase de înstrăinare, derulează activități care îl duc în pagubă ți în acest fel își micșorează patrimoniul", în opinia lui Dascălu.

În urma unor controale inopinate, măsuri asigurătorii se puneau în trecut și asupra activelor, bunuri și bani, aparținând unor companii foarte mari, în cazul cărora nu exista riscul de neplată. Efectul era, de obicei, îngreunarea activității companiei.

Consiliul IMM: 2018 va fi anul exceselor ANAF asupra contribuabililor CITEȘTE ȘI Consiliul IMM: 2018 va fi anul exceselor ANAF asupra contribuabililor

"În trecut, de exemplu, mari companii din top 100, care aveau suficiente active și bani, aveau control inopinat și se puneau măsuri asigurătorii, deși aveau disponibilități financiare și nu exista riscul de a nu se plăti datoriile. În realitate, ceea ce se întâmpla de fapt era că se punea în locul unei decizii de impunere măsuri asigurătorii. Dacă erau puse măsurile asigurătorii pe active era o problemă, dar dacă erau puse sub forma popririi, era cu totul altă problemă pentru că oamenii nu mai puteau să mai folosească acele sume de bani. Dacă faci poprire bancară și le blochezi aceste sume și le iei la Fisc, ca să le ții până când se termină litigiul care nu știi când va începe, pentru că, pe fond, această estimare de creanțe nu avea nicio perioadă obligatorie, în care, după ce îți estima creanța și-ți punea măsurile asigurătorii, se trasforma într-o decizie de impunere care să fie contestată și să vezi dacă Fiscul are sau nu are dreptate. Era o încasare temporară a acestor sume de bani, dar care nu putea fi contestată pe fond", a explicat avocatul D&B David și Baias.

Situația s-a schimbat, afirmă acesta, iar măsurile punitive dispuse de Fisc în urma controalelor par să reflecte acest lucru începând cu primele trimestre din 2016 și continuând în mod mai accentuat în 2017 și 2018.

"Astfel, această tendință, legată în cea mai mare parte de procese penale, s-a inversat destul de mult și, cred, că justificat. Este o tendință care trebuie salutată și este o normalizare a abordării. Este o altă politică fiscală, o altă abordare de către autoritățile fiscale. Nu cunosc ce stă în spatele deciziei autorității, că nu a fost declarată, dar trebuie să se fi aflat și o îmbunățire și probabil o abordare echilibrată a relației puterii publice cu cetățeanul", a concluzionat avocatul.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
anaf
dan dascalu
d&b david și baias
fisc
controale