Criza politică aduce și o veste bună: Prima vară liniștită din ultimii 6 ani în ce privește taxele

Eforturile de consolidare a finanțelor statului sunt în grafic, ajutate de măsurile luate anterior, cum sunt creșterile de taxe, dar mai ales de înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor.

"În mai am avut un deficit cam la jumătate din anul trecut, adica 1,75% față de 3,35% cât a fost anul trecut. O explicație este simplă: 3 luni n-am avut buget și de 2 luni nu avem Guvern. Mă aștept ca încă 2 luni până în septembrie să nu avem Guvern. Ca atare, cheltuielile se vor menține în acest ritm extrem de scăzut de realizare. Nu pare că sunt presiuni prea mari de creștere a fiscalității. Mă aștept să fie o vară liniștită, poate prima din ultimii 6 ani", a spus Manolescu.

CITEȘTE ȘI Câștigurile salariale și-au adâncit scăderea reală. Salariul mediu net scade real cu aproape 7% în ultimul an GRAFICE

În lipsa unui Guvern cu atribuții depline, nu pot fi emise ordonanțe de urgență în timpul verii.

"Nu avem Guvern. Și dacă avem Guvern, nu avem lege de abilitare, nu are cine să dea ordonanțe de urgență. În același timp, Ministerul Finanțelor ne-a anunțat că nu mai dorește raportările semestriale, acel bilanț la semestru, eu zic că sunt vești bune", a declarat președintele CCF.

Potrivit acestuia, eforturile de reducere a deficitului au un impact puternic în economie, vizibil mai ales în ce privește consumul.

"Am văzut multe vitrine goale, de închiriat, sunt spații goale prin oraș. E clar că e o problemă. Consumul scade. Toți cei cu care am vorbit din zona de retail au spus că văd lucrul ăsta în vânzări. Asta e realitatea. E o adaptare pe care trebuie să o trăim cu toții și să sperăm că lucrurile se așează", a afirmat Manolescu.

CITEȘTE ȘI ANAF face economie la hârtie. Renunță la hârtia cu filigran, în 6 culori, pentru două acte foarte importante. "Să fie emise pe hârtie simplă ca în cazul altor acte administrativ-fiscale!"

Deficit bugetar în scădere. Anul acesta, deficitul ar trebui să coboare la 6% din PIB

România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.

Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.

CITEȘTE ȘI Fraudă de zeci de milioane de lei descoperită de Antifraudă la organizatori de lupte MMA difuzate online. ANAF sesizează instituțiile cu atribuții de urmărire penală

Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE. România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.

Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.