Deficitul bugetar pentru primele cinci luni se situează la 1,75%, comparativ cu 3,35% în perioada similară a anului trecut, și se menține astfel la un nivel suficient de scăzut încât să ofere perspective pentru respectarea țintelor de deficit bugetar convenite cu Comisia Europeană (CE) pentru 2026, de 6,2% (standard național cash) și 6% (standard UE), a declarat anterior ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru Profit.ro.
Ministrul a avertizat, însă, că a doua jumătate a anului nu permite relaxare. VEZI MAI JOS CIFRELE COMPLETE
De ce este important: România este afectată puternic în ultimele luni de crize interne și externe, cum sunt criza politică și cea a cotațiilor la energie, determinată de conflictul SUA-Iran. Impactul asupra dobânzilor statului, a căror povară pe bugetul statului a crescut puternic de la an la an, a fost unul major. Evoluția bună a deficitului bugetar a fost, probabil, singurul element pozitive și cu impact puternic pe piețele financiare în această perioadă de criză.
De asemenea interesant Un nivel redus al deficitului este bine primit de către piețele financiare, întrucât arată o abordare fermă și consecventă în ce privește consolidarea finanțelor statului, după mai mulți ani de derapaje bugetare severe, care au culminat cu atingerea unui deficit de 9,3% din PIB (standard ESA) în 2024.
România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.
"Deficitul bugetar s-a redus de la 3,35% din PIB la 1,75% din PIB, respectiv cu 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut.
În același timp, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, iar ponderea investițiilor finanțate din fonduri europene și PNRR (inclusiv împrumut) a urcat de la aproximativ 54% la peste 71%. Asta arată că ajustarea fiscală nu s-a făcut prin blocarea investițiilor", a declarat ministrul Finanțelor pentru Profit.ro.
Avertizează însă că semestrul al doilea poate fi mai complicat, având în vedere aprobarea târzie a bugetului, contextul international foarte volatil, riscurile privind execuția investițiilor și obligațiile asumate prin PNRR.
"Cifrele sunt bune, dar nu permit deloc relaxarea. Prioritățile rămân reducerea deficitului, finalizarea investițiilor din PNRR și livrarea reformelor asumate", a precizat Nazare.
CIFRELE COMPLETE
În primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB - marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani.
Execuția bugetului general consolidat șa 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 mld lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 mld lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025.
"Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aporoape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare.
A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiții menținute, absorbție mai bună a fondurilor europene și credibilitate în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni",a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Veniturile totale au însumat 279,49 mld lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susținute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 mld lei, o creștere de 13,7%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 mld lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 mld lei, consemnând o creștere de 4,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (9,0%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 60,20 mld lei, în creștere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 mld lei, față de 13,98 mld lei în aceeași perioadă din 2025, menținându-se consecvența în restituirile de TVA la timp.
Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare.
Veniturile din accize au însumat 19,27 mld lei, consemnând o creștere de 4,1% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 17,03 mld lei, consemnând o contracție de 19%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 mld lei, în creștere cu 9,7% (an/an).
Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice.
Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor.
II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Cheltuielile totale au însumat 315,43 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4 puncte procentuale (an/an).
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.
Cheltuielile de personal au fost de 68,17 mld lei, în scădere cu 2,9 mld lei față de primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 40,94 mld lei, în creștere cu 6,9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 40,57 mld lei la 44,73 mld lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni este cu 10,03 mld lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România — S.A., precum și alte plăți în domeniul aparării.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 26,81 mld lei, cu 3,95 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socialăau fost de 105,45 mld lei în scădere cu 0,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 96,49 mil lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,32 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 5,2 mld lei, în scădere cu 2,54 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 mld lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Execuția bugetară la cinci luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare.
Limitarea deficitului vine într-un context în care investițiile se mențin la un nivel ridicat, dar cu o utilizare mult mai intensă a fondurilor europene și, unde se poate, o reducere a componentei de la buget.
România este încă într-un proces dificil și de durată pentru reducerea deficitului bugetar, dar, utilizarea fondurilor europene permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, în timp ce cheltuielile cu impact asupra deficitului sunt restrânse, pentru a echilibra finanțele statului.
Nivelul deficitului estimat pentru acest an este încă foarte ridicat, departe de o situație normală a finanțelor publice, dar România a reușit anul trecut și anul acesta să readucă deficitul în traiectoria acordului încheiat în 2024 cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului sub 3% în șapte ani. În 2024, deficitul a fost de 9,3% (termeni ESA, standardul UE), cel mai ridicat din UE și cu mult peste nivelul de 3% permis la nivelul Uniunii.
Țintele de deficit pentru anul acesta sunt de 6,2% (cash, standardul național) și 6% (ESA), iar anul următor trebuie să coboare în continuare.
Evoluția deficitului este urmărită cu atenție de către investitorii în datoria statului, de către agențiile de rating, precum și de către Comisia Europeană.
Bugetul pentru acest an are o țintă de deficit de 6,2% din PIB
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.â
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
