În fața pericolului junk. Fotografia finanțelor României la venirea S&P. Consolidare generată de mărirea TVA. Dobânzile au ajuns să consume aproape 9 din fiecare 100 de lei cheltuiți de stat

Execuția bugetului general consolidat după primele șapte luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, față de 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025.

Diferența vine din venituri, nu din reducerea cheltuielilor. Statul a încasat 412,31 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât anul trecut, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9%, la 460,39 miliarde de lei. În termeni nominali, veniturile au crescut cu aproximativ 41,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu circa 13 miliarde de lei.

Situația este importantă pentru evaluarea S&P, care a menținut ratingul României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.

Agenția estima atunci reducerea deficitului administrației publice la 6,5% din PIB în 2026, de la 7,7% în 2025, și avertiza că ratingul poate fi coborât dacă procesul de consolidare fiscală se abate semnificativ de la traiectoria anticipată.

TVA aduce peste o cincime din veniturile statului

Cea mai puternică evoluție pe partea de venituri vine din TVA. Încasările nete au ajuns la 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%, și reprezintă acum aproximativ 21,5% din toate veniturile bugetului general consolidat.

CITEȘTE ȘI ANUNȚ România discută cu americanii un fond comun de investiții

Însă creșterea masivă a veniturilor din TVA nu poate fi tradusă și pentru lunile viitoare, deoarece la execuția din august 2026 se va vedea efectul de bază, august 2025 fiind practic prima lună în care s-a înregistrat TVA majorat.

Creșterea încasărilor din TVA este singura care explică aproape 45% din creșterea totală a veniturilor bugetare față de anul trecut.

Cea mai mare sursă de bani a statului rămâne însă reprezentată de contribuțiile sociale. Acestea au adus 129,14 miliarde de lei, respectiv 31,3% din veniturile totale, după o creștere anuală de 6,7%.

Impozitul pe salarii și venit reprezintă aproximativ 9,3% din veniturile statului, iar impozitul pe profit aproximativ 6,9%.

S&P a venit și pentru PNRR

Intrările din fondurile europene au căpătat, la rândul lor, o greutate importantă. Sumele primite de la UE (și alți donatori) au crescut cu 30,3%, la 37,28 miliarde de lei, și reprezintă aproximativ 9% din veniturile totale.

CITEȘTE ȘI FOTO Bursa București, pe roșu total. Aproape toate companiile sunt în cădere

Dependența de absorbția banilor europeni este unul dintre elementele urmărite și de S&P. Agenția estima în aprilie că intrările de fonduri europene vor atinge un vârf de aproximativ 3% din PIB în acest an și avertiza că întârzierile în încasarea lor ar amplifica presiunile asupra ratingului. Practic, a fost un semnal pentru grăbirea închieierii reformelor programate în PNRR.

Investițiile sunt susținute masiv din bani europeni

Cheltuielile pentru investiții au crescut cu 24%, la 76,51 miliarde de lei, și sunt echivalente cu aproximativ 16,6% din cheltuielile totale ale statului.

Peste 71% din aceste investiții sunt însă susținute din fonduri europene și PNRR.

21% din buget sunt salarii

Pe partea de cheltuieli, cea mai mare categorie rămâne asistența socială (din care aproximativ 80% înseamnă pensii), cu 146,59 miliarde de lei. Aceasta reprezintă 31,8% din toate cheltuielile statului și a scăzut cu numai 0,6% față de anul trecut.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ SURPRIZĂ Gigant chinez la fostul Sidex

Cheltuielile de personal au coborât cu 4,1%, la 95,67 miliarde de lei, dar reprezintă aproape 21% din totalul cheltuielilor, față de circa 22,3% în aceeași perioadă din 2025. Împreună, salariile și asistența socială absorb peste jumătate din toate cheltuielile bugetului general consolidat.

Presiunea care crește cel mai repede vine însă din dobânzi.

+26,5% la dobânzi

Datoria publică a continuat însă să crească, în pofida reducerii deficitului curent. La sfârșitul lui 2025, datoria administrației publice era de 59,3% din PIB, iar în mai 2026 ajunsese la 61,4% din PIB, cu 2,1 puncte procentuale mai mult în numai cinci luni.

Dinamica se vede deja și în costurile bugetare: cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% în primele șapte luni din 2026 și au ajuns să reprezinte 8,7% din totalul cheltuielilor statului. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns așadar să consume aproape 9 din fiecare 100 de lei cheltuiți de stat.

Delegația S&P discută joi la București cu reprezentanții autorităților, inclusiv cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și consilierul premierului Ionuț Dumitru.

Decizia agenției privind ratingul suveran al României este programată pentru 2 octombrie.