DOCUMENT Guvernul a adoptat modificările la legislația insolvenței

DOCUMENT Guvernul a adoptat modificările la legislația insolvenței
scris 27 sep 2018

Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță de urgență care modifică legislația insolvenței, măsură anunțată de Profit.ro în urmă cu două săptămâni. Printre schimbările importante se află posibilitatea ștergerii a până la 50% din datoriile către stat, conversia acestora în acțiuni, vânzarea de creanțe în anumite condiții, precum si un termen de 30 de zile pentru judecarea cererii de faliment dacă debitorul nu se conformează planului sau acumulează noi datorii.

Proiectul a fost inițiat de Ministerul Finanțelor, prima formă, obținută și prezentată de Profit.ro aici, fiind ulterior modificată și avizată de Ministerul Justiției. Forma adoptată acum de Guvern acum nu aduce modificări față de a două varianta a documentului, cea avizată de Justiție, și poate fi văzută la finalul articolului.

Modificari importante

  • Se impune un prag maxim de 50% al creanțelor bugetare în total creanțe la data deschiderii procedurii dacă cererea este formulată chiar de debitor, fiind astfel urmărită întărirea regulilor referitoare la intrarea în insolvență, respectiv prevenirea intrării în procedură doar pentru a evita plata obligațiilor bugetare.
  • Se modifică alin.(1) și (7) ale art.169, în sensul ca administratorul/lichidatorul să promoveze acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale, precum și reducerea de la 50% la 30% a valorii  creanțelor înscrise la masa credală pentru care poate un creditor poate introduce acțiunea de atragere a răspunderii. De asemenea, se reglementează posibilitatea formulării căii de atac de către creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală împotriva hotărârii de respingere a acțiunii de atragere a răspunderii.
  • Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfășurarea activității sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea va trebui judecată de urgență și cu precădere, în maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Astăzi, legea prevede judecarea cererii de urgență și cu precădere, dar fără să existe un termen maxim. Argumentul Guvernului este că, în practică, cererile de intrare în faliment trenează nejustificat, fiind acumulate în timp noi datorii în contul firmei insolvente.
  • Titularul unei creanțe curente, certă, lichidă și exigibilă mai veche de 60 de zile și un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligațiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment, iar cererea sa va fi judecată, de urgență și cu precădere tot în maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei.
Taxarea inversă pentru operațiunile cu risc de fraudă a fost extinsă CITEȘTE ȘI Taxarea inversă pentru operațiunile cu risc de fraudă a fost extinsă
  • Este introdus un termen de 10 zile de analiză, de către administratorul judiciar, a cererilor de plăți pentru creanțele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvență și instituirea unui mecanism de sancționare progresivă a administratorului judiciar în cazul nerespectării acestui termen, respectiv acordarea dreptului creditorului care a formulat cererea de plăți de a solicita aplicarea unei amenzi și înlocuirea administratorului de către judecătorul sindic.
  • Este completată Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și cu prevederi legate de urmărirea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului. Astfel, este important ca administratorul judiciar să verifice dacă aceste operațiuni au fost derulate conform avizului prealabil acordat, să verifice dacă nu s-au derulat și alte operațiuni patrimoniale bară avizul său și să dispună măsurile corespunzătoare. Doar în acest fel, supravegherea exercitată poate avea efectele urmărire, acelea de protejare a patrimoniului și de apărare a intereselor creditorilor.
ANAF: Numărul unic de identificare a caselor de marcat se obține online în cel mult trei minute CITEȘTE ȘI ANAF: Numărul unic de identificare a caselor de marcat se obține online în cel mult trei minute
  • Proiectul Guvernului propune și completarea art.59, alin.(1) în sensul ca raportul să cuprindă și informații referitoare la conduita debitorului în raport cu organul fiscal central sau local, cu indicarea aspectelor relevante ce rezultă din actele de control încheiate de organele abilitate (inclusiv cele referitoare la autorizări necesare în vederea derulării activității de bază a debitorului). Astfel, administratorul judiciar este cel care are acces direct și imediat la toate informațiile privind evoluția anterioară intrării în insolvență, a obligațiilor către creditorii bugetari, precum și a celor privind mișcările patrimoniale realizate de persoanele care reprezintă legal debitorul sau care a asigurat conducerea efectivă. Aceste informații cuprinse în raport pot fi valorificate atât în procedura de atragere a răspunderii prevăzute la art.169, cât și în procedura fiscală de atragere a răspunderii, cu condiția ca acestea să fie cunoscute și creditorilor.
  • Proiectul aduce modificări și pentru instituirea unui regim de incompatibilități în ceea ce privește desemnarea, de către administratorul judiciar, a persoanelor de specialitate, în sensul că nu pot fi desemnate în această calitate persoane aflate în relații de colaborare cu administratorul/lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvență sau cu vreunul dintre creditori. Măsura are în vedere evitarea vicierii procedurii insolvenței.
  • Pentru a evita utilizarea ineficientă a resurselor umane și materiale ale ANAF în acțiuni fără niciun rezultat în veniturile bugetare, Executivul intenționează ca, și în cazul contribuabililor intrați în insolvență, inspecția fiscală să fie efectuată doar atunci când există un risc fiscal de nedeclarare a obligațiilor fiscale pe trecut semnificativ și există, de asemenea, și posibilitatea de recuperare.
  • Guvernul introduce și prevederi legate de posibilitatea conversiei creanțelor bugetare în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, respectiv: dacă rezultă din conținutul planului de reorganizare că: societatea debitoare își poate continua activitatea, măsura propusă fiind una viabilă pentru societate; această modalitate de stingere a creanței fiscale duce la maximizarea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment; conversia se face integral și se efectuează la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale.
  • De asemenea, sunt aduse și prevederi legate de data stingerii creanței bugetare în cazul conversiei în acțiuni, precum și privitoare la stabilirea instituției publice ce va exercita drepturile și obligațiile statului român în calitate de acționar. Astfel, în cazul în care statul nu deține acțiuni la respectivul operator economic, pentru acțiunile emise urmare conversiei, drepturile și obligațiile statului roman precum și înregistrarea în evidențele contabile a respectivelor acțiuni se realizează de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, având în vedere faptul că această instituție are ca atribuție stabilită și pe cea de exercitare a tuturor drepturilor și îndeplinirea tuturor obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar/asociat a statului.
Reorganizarea ANAF - Firmele mijlocii trec la administrațiile județene, vămile rămân la regionale, iar valorificarea de bunuri confiscate va fi coordonată de la nivel central. Fiscul își înființează birou pentru GDPR CITEȘTE ȘI Reorganizarea ANAF - Firmele mijlocii trec la administrațiile județene, vămile rămân la regionale, iar valorificarea de bunuri confiscate va fi coordonată de la nivel central. Fiscul își înființează birou pentru GDPR
  • Este eliminat termenului de decădere de 2 ani de la data pronunțării hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii de insolvență în care poate fi introdusă acțiunea de atragere a răspunderii, această prevedere fiind în defavoarea creditorilor, privându-i de una din modalitățile de recuperare a creanțelor.
  • Guvernul instituie norme tranzitorii în situația practicienilor în insolvență care sunt incompatibili (sunt concomitent și administrator/lichidator judiciar la un debitor și la un creditor al său), respectiv acordarea posibilității de a opta pentru exercitarea unei singure calități, precum și efectele neîndeplinirii obligației de a ieși din starea de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege, respectiv nulitatea actelor semnate de către acesta.
  • Totodata, devine posibila stergerea a până la 50% din datoriile către stat, dar cu îndeplinirea a 4 condiții. Reprezentanții statului vor putea aprobă un plan de reorganizare în care este prevăzută reducerea datoriilor dacă sunt îndeplinite obligatoriu următoarele 3 condiții: măsura de reducere reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, față de situația intrării debitorului în faliment; debitoarea detine un fond de comerț care să-i permită continuarea activității; măsura de reducere conduce la viabilizarea societății debitoare. În plus, trebuie îndeplinit și un al patrulea criteriu, dintre următoarele: să rezulte un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perloada executării planului de reorganizare față de nivelul mediu anual al acestora fnaintea intrării in insolvență; societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate de interes public; societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică.
  • Pentru cesionarea de creanțe ale statului la firme în insolvență, trebuie respectate anumite condiții. Următoarele condiții trebuie îndeplinite cumulativ:
    • prețul cesiunii este cel puțin egal cu valoarea creanțelor bugetare, asigurându- se recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise in tabelul definitiv consolidat de creanțe.
    • plata prețului cesiunii și recuperarea creanțelor bugetare se realizează într-o perioada de maxim 3 ani de la dată încheierii contractului de cesiune.
    • cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanței;
    • contractul de cesiune se încheie între data definitivării tabelului consolidat de creanțe și data aprobării planului de reorganizare.
    • cesionarul creanței bugetare preia ca urmare a cesiunii de creanță toate drepturile creditorului bugetar.
    • În situația in care plata prețului cesiunii se se face într-o perioada mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi potrivit Codului Fiscal.
    • dacă cesionarul nu plătește creditorului bugetar, la termenele prevăzute în contract, prețul cesiunii, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanța acestuia este o creanță bugetara ce poate fi recuperata potrivit Codului Fiscal.
FOTO Antifrauda controlează comerțul cu mașini second-hand, 12 parcuri auto cu autoturisme au fost sigilate. Recomandări pentru cei care cumpără astfel de mașini CITEȘTE ȘI FOTO Antifrauda controlează comerțul cu mașini second-hand, 12 parcuri auto cu autoturisme au fost sigilate. Recomandări pentru cei care cumpără astfel de mașini
  • De asemenea, prin proiect sunt propuse și o serie de modificari și completari ale regimului juridic al insolvenței societăților de asigurare/reasigurare, printre care:
    • Fondul de Garantare va fi introdus obligatoriu în Comitetul Creditorilor. Unul din organele decizionale ale creditorilor și prin care se poate controla activitatea lichidatorului judiciar precum și luarea unor decizii cu impact în derularea procedurii de faliment a societitii de asigurare/ reasigurare este Comitetul creditorilor. Dacă în cadrul Adunării creditorilor voteazi toți creditorii în funcție de ponderea creanței la masă credală, desemnarea Comitetului creditorilor se face în funcție de ponderea creanței la masă credală a primilor 20 de creditori. Fondul de Garantare, prin plățile pe care le efectuează, devine pe parcursul procedurii creditorul cu cea mai mare pondere din masă credală. Astfel, pentru protejarea intereselor Fondului de garantare și o reflectare a realității privind pasivul suportat de Fondul de Garantare, în vederea participării la luarea unor decizii cu impact asupra procedurii de insolventd care sunt luate de către creditori care dețîn încă de la început creanțe majoritare, se impune numirea de la început a Fondului de garantare drept membru al Comitetului creditorilor.
    • Fondul de Garantare este îndrituit sa se înscrie la masă credala pe tot parcursul procedurii de faliment cu sumele achitate către creditorii de asigurare. În acest sens, lichidatorul judiciar are obligația de a analiza creanța Fondului de Garantare și de a o înscrie în tabelul preliminar și care urmeaza și fie definitivat. Propunerea vizează introducerea unui termen minim 30 de zile de la data inregistrarii creanței de catre Fondul de Garantare la instanța competenta în care această creanță să fie analizată și ulterior înscrisă la masă credală în tabelul de creanțe. În lipsa unei astfel de reglementari exprese, se creează un prejudiciu subscrisei și se defavorizează unul din creditorii asupra căruia pasivul societății de asigurare impacteaza în cea mai mare măsură.

Formă finală a ordonanței de modificare a legislației insolvenței poate fi accesată aici

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
insolventa
ordonanta de urgenta
guvern