România nu a trimis Comisiei Europene (CE) Raportul Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar, pe care trebuia să îl trimită până la data de 30 aprilie ca parte a implementării planului fiscal pe 7 ani, a transmis Comisia Europeană pentru Profit.ro.
România rămâne, astfel, singurul stat membru cu probleme bugetare care nu a trimis raportul.
De ce este important Comisia Europeană are programată pe 4 iunie o evaluare a stadiului în care se află statele membre în ce privește reducerea deficitelor bugetare, iar România riscă suspendarea de fonduri europene având în vedere că nu și-a îndeplinit o serie de angajamente, cum este cel privind reforma fiscală.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
De asemenea interesant Raportul trebuia trimis de către Ministerul Finanțelor, dar neadoptarea măsurilor care ar fi trebuit incluse în raport (în principal reforma fiscală) a făcut parte din politica fostului guvern de a evita orice discuții despre taxe înainte de alegerile prezidențiale din luna mai.
România a avut anul trecut cel mai ridicat deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB (în termeni ESA, standardul UE) și are cea mai gravă situație bugetară dintre statele membre.
"Rapoartele anuale de progres sunt trimise de către statele membre în contextul cadrului de guvernanță economică. România nu a trimis acest raport până în prezent", a transmis Comisia Europeană pentru Profit.ro.
Statele depun până pe 30 aprilie acest raport, care prevede progresele în ce privește țintele de deficit și implementarea reformelor și investițiilor asumate prin planurile fiscale.
Din cele 26 de state membre UE pentru care Comisia Europeană a publicat încă de anul trecut planurile fiscale convenite (mai puțin Germania), până în prezent doar România și Croația nu au transmis planurile de progres anual.
Croația are însă o situație bugetară foarte bună, departe de haosul în care se află finanțele publice ale României.
CE estimează pentru România în acest an deficit bugetar de 8,6%, peste ținta de 7% și după 9,3% anul trecut, la o creștere economică de 1,4%.
Pentru Croația, CE estimează deficit de 2,7% din PIB anul acesta, după 2,4% anul trecut, iar creșterea econimică este prognozată la 3,2%.
România nu a respectat anul acesta un angajament cheie din planul fiscal - reforma fiscală
Raportul anual de progres al României ar fi trebuit să explice și de ce România nu a respectat în acest an un angajament cheie stabilit cu CE în planul fiscal pentru reducerea deficitului, anume reforma fiscală.
Reforma fiscală, conform prevederilor din planul fiscal, trebuia să fie discutată și aprobată până la finalul lunii martie, să fie în vigoare și să producă venituri din aprilie. Pentru cele 9 luni din 2025 (aprilie-decembrie), reforma fiscală ar fi trebuit să aducă venituri echivalente cu circa 1,3% din PIB, în jur de 25 miliarde de lei. Pentru un an întreg, cum ar fi 2026, impactul ar fi trebuit să fie de 1,7% din PIB.
De asemenea, reforma fiscală este prevăzută și în cadrul PNRR, unde ar trebui să facă parte din cererea de plată numărul 4. Dacă nu se adoptă reforma fiscală, cererea numărul 4 nu poate fi depusă și riscă să ducă la blocarea PNRR.
CE rămâne fermă, reforma fiscală este o reformă cheie și trebuie adoptată
Cu ce impozite și taxe se va obține acest impact este o decizie a noii coaliții de guvernare și a noului Guvern, dar angajamentul privind rerforma fiscală a fost reiterat de către CE "chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi", a spus Boloș, avertizând că nerespectarea angajamentului ridică riscuri în ce privește fondurile europene pentru România.
