În primele șase luni ale anului trecut, deficitul a fost de 3,68%. Ținta de deficit pentru anul acesta este de 6,2% (standard național cash).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
De ce este important: Deficitul bugetar ținut sub control este cea mai importantă ancoră pentru poziția României pe piețele financiare internaționale, inclusiv pentru păstrarea ratingului suveran recomandat pentru investiții, esențial având în vedere povara tot mai ridicată a datoriei publice. O creștere a deficitului pentru realizarea investițiilor, mai ales a celor din PNRR pe componenta de împrumut (cu impact asupra deficitului), prinse în bugetul pe anul acesta, nu ar reprezenta un semnal de alarmă, dar un nivel mai ridicat al deficitului evidențiază din nou spațiul fiscal foarte redus pe care statul îl are pentru cheltuieli neplanificate.
Ministerul Finanțelor anunță datele privind deficitul după data de 25 a fiecărei luni, astfel că pentru perioada ianuarie-iunie, datele ar putea fi anunțate pe finalul acestei săptămâni, dar mai probabil la începutul săptămânii următoare.
Datele pe care le vor publica Finanțele vor clarifica sursele creșterii deficitului în iunie, în contextul în care cheltuielile cu salariile din sectorul public și cele cu pensiile, componente majore ale bugetului, sunt înghețate pentru al doilea an la rând.
Urmează evaluările agențiilor de rating - scenariul de bază este păstrarea ratingului recomandat pentru investiții
În următoarea perioadă, România va fi evaluată de două dintre cele trei mari agenții de rating, Fitch și Moody's, iar ulterior și de S&P.
Presiunea asupra calificativului de țară este una reală și depinde, în principal, de execuția bugetară de anul acesta, văzută pozitv până în prezent de către agenții de rating și piețe financiare, precum și de bugetul care trebuie pregătit pentru anul 2027 în linie cu țintele asumate de România pentru continuarea reducerii deficitului bugetar.
Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții, dar cu perspectivă negativă), este de importanță majoră pentru statul român.
Un raport recent al Erste Bank a arătat că agențiile internaționale vor menține cel mai probabil ratingul României în acest an, în așteptarea bugetului pe 2027.
De asemenea, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat anterior că este obligatoriu ca România să mențină calificativul de rating, pentru ca finanțarea statului să fie asigurată în condiții cât mai bune.
La ANAF se simt problemele din economie
Dacă în primele luni ale anului, colectarea de venituri de către ANAF a fost în grafic, cu venituri record în aprilie, încetinirea economiei are impact și asupra veniturilor pe care Fiscul le poate colecta.
De asemenea, la nivelul ANAF, la final de mai și început de iunie au avut loc proteste spontane ale angajaților. Protestele sindicale organizate au continuat până la mijlocul lunii mai, din cauza efectelor legii salarizării.
Starea de nemulțumire a angajaților are impact asupra colectării la buget.
Deficit bugetar în scădere. Anul acesta, deficitul ar trebui să coboare la 6% din PIB (ESA) și 6,2% cash
România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o corecție bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB în 2025. În 2024, România a avut un deficit ESA de 9,3%, cel mai ridicat din UE. România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (convenit la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
