Consolidarea finanțelor publice rămâne un factor cheie pentru menținerea încrederii investitorilor și finanțarea datoriei publice românești, arată un raport al Erste Bank cu privire la piața obligațiunilor din regiunea Europei Centrale și de Est, încercată în ultimele luni de efectele războiului din Golf și perspectiva reaprinderii inflației.
„Execuția bugetară favorabilă în primele cinci luni ale anului a ancorat randamentele pieței într-un mediu altfel volatil, marcat de incertitudine geopolitică și impas politic intern. În ciuda incertitudinii politice persistente, randamentele pe 10 ani s-au stabilizat în jurul valorii de 6,7-6,8%”, notează analistul BCR Vlad Ioniță, într-un raport al Erste Bank.
Deficitul bugetar a scăzut la 1,75% din PIB în primele cinci luni din acest an, comparativ cu 3,4% în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile bugetare au crescut cu 9,2%, în principal pe seama încasărilor mai mari din TVA (majorată anul trecut), contribuțiile salariale și impozitul pe venit, în timp ce cheltuielile au scăzut cu 1,5%, în principal pe seama scăderii cu circa 4% a cheltuielilor cu salariile, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au urcat cu peste 17%.
Ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru 2026 este astfel accesibilă, consideră Erste, ceea ce înseamnă o ajustare de 1,7 puncte procentuale față de deficitul de 7,9% din PIB în 2025, și acesta în coborâre de la 9,3% în 2024.
Din cele 279 miliarde de lei necesare pentru a finanța deficitul și datoria la scadență, Finanțele au acoperit deja 46%.
Randamentele la titlurile de stat în lei au urcat semnificativ în aprilie-mai, în ton cu regiunea, pe fondul aversiunii la risc față de piețele emergente în contextul crizei energetice declanșate de războiul din Golf, cu blocarea Strâmtorii Ormuz. De la 6,2% pe an la finele lunii februarie, randamentele la titlurile pe 10 ani au urcat la 7,3% pe an la începutul lunii mai, potențate și de instabilitatea politică, ce a culminat cu demiterea guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR.
După armistițiul dintre Iran și SUA, randamentele au început să coboare în regiune, mișcare de care a beneficiat și România, în pofida lipsei unui guvern cu puteri pline. Randamentele la 10 ani pentru titlurile în lei au coborât până la 6,65% pe an la începutul acestei săptămâni, pentru ca mai apoi să urce cu 10 puncte de bază, pe fondul reaprinderii conflictului din Golf.
Erste anticipează un nivel stabil al randamentelor la 10 ani până la sfârșitul anului, apoi o creștere, urmată de o scădere pe parcursul anului 2027, în conformitate cu scăderea prognozată a dobânzilor BNR – prima scădere a ratei cheie este așteptată pentru mai 2027.
„Instalarea unui guvern pro-Occidental credibil ar putea împinge temporar randamentele în jos în acest an”, arată Erste.
„În prezent, nu există o soluție clară la impasul politic”, arată însă analiza Erste, notând negocierile eșuate pentru formarea unui nou cabinet.
„După două nominalizări, dintre care una a fost respinsă prin vot parlamentar, alegerile anticipate au devenit o posibilitate realistă, deși președintele Dan nu pare înclinat să aplice această opțiune”, arată Erste, care până de curând considera nerealistă ipoteza unor alegeri anticipate.
Banca notează înțelegerea partidelor din fosta coaliție de guvernare pentru a susține în Parlament legislația necesară atingerii țintelor din PNRR până la finele lunii august, inclusiv printr-o sesiune parlamentară extraordinară.
Situația politică este urmărită și de agențiile de rating, în condițiile în care aceasta ar putea periclita atingerea țintelor de deficit. Pe de altă parte, Vlad Ioniță cred că în acest an este improbabilă o modificare a ratingului României, aflat pe ultima treaptă recomandată investițiilor și cu perspectivă negativă de la toate cele trei mari firme de rating.
„Agențiile de rating au raportat riscuri la adresa ajustării fiscale și a absorbției fondurilor UE, generate de situația politică. Considerăm că execuția bugetară favorabilă de până acum în acest an va fi suficientă pentru a păstra statutul investment grade al României pentru moment. O acțiune de rating, dacă va exista, este așteptată abia după adoptarea legii bugetului pe 2027 în Parlament”, arată raportul Erste.
Datoria publică a României este așteptată să atingă 61% din PIB în acest an, față de 49% în 2023 și 35% în 2019, ca urmare a deficitelor bugetare ridicate și a creșterii economice anemice. Datoria publică este așteptată să atingă 67-68% din PIB în 2029-2029, anticipează Erste, urmând apoi să scadă pe măsură ce deficitul revine sub pragul de 3% din PIB.
„Având în vedere că deficitul bugetar este încă mult peste limita de 3%, vor fi necesare măsuri suplimentare. În acest context, proiectul de lege privind bugetul pe 2027 va fi crucial atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori”, notează Erste.
România plătește cele mai mari dobânzi din regiune pentru finanțarea datoriei publice, în monedă națională, la circa 6,7% pe an, fiind urmată de Polonia (5,3%), Ungaria (5,2%) și Cehia (4,7%). Randamentele Ungariei au scăzut cel mai abrupt în ultimele luni, pe fondul schimbării puterii politice la Budapesta, după victoria clară în alegeri a opoziției și perspectiva revenirii fondurilor europene suspendate sub guvernarea Orban.
