Din declarațiile guvernanților, se pregătește acest nivel maxim, care ar majora cheltuielile cu salariile la circa 178 miliarde de lei anul următor, reprezentând un nivel de 8,1% din PIB, procentaj egal cu cel de anul acesta și peste intenția inițială de a continua ajustarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor la 7,9% din PIB anul următor.
Potrivit unei prognoze prezentate de către Ministerul Muncii în luna mai, cheltuiala cu salariile bugetarilor ar crește de la 165,4 miliarde lei, 8,1% din PIB, anul acesta la 173,4 miliarde lei, 7,9% din PIB), anul următor, dacă s-ar fi aplicat majorarea cu 8 miliarde lei.
De ce este important: Reducerea ponderii în PIB, implicit și a impactului asupra bugetului statului, a cheltuielilor cu salariile bugetarilor este una dintre măsurile importante pe care s-a bazat corectarea exceselor din finanțele publice. România a ajuns în 2024 cu un deficit uriaș, de 9,3% din PIB (standard ESA), cel mai mare din PIB, în timp ce daoria publică a trecut anul acesta de 60% din PIB, cu niveluri record ale cheltuielilor cu dobânzile. Planul fiscal pe șapte ani al României cu Comisia Europeană ar trebui să readucă deficitul sub 3% din PIB și datoria sub 60% din PIB. Ordinea în cheltuielile salariale reprezintă un element important al acestui efort.
De asemenea important: Angajații din sectorul bugetar sunt nemulțumiți de noua lege a salarizării, care vine după doi ani de înghețare a salariilor, reprezentanții unor sindicate afirmând chiar că ar trebui ca România să renunțe la acest jalon din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea sumei aferente, de 770 de milioane de euro, dar și penalități.
"În 2027, creșterea nominală a masei salariale totale nu va depăși creșterea nominală a PIB-ului pentru 2027, astfel cum a fost prgnozată de către Comisia Europeană în previziunile sale din primăvara anului 2026. De asemenea, aceasta este în concordanță cu obiectivul planului fiscal de reducere a masei salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031. Reforma va sprijini ținta de deficit public pentru 2027", prevede jalonul PNRR referitor la legea salarizării în sectorul public.
Cum pentru 2026, Comisia a prognozat în cazul României un PIB nominal de 2.062 miliarde lei, care ar urma să ajungă la 2.211 miliarde lei în 2027 (date ușor diferite de cele ale autorităților române), acest avans al PIB nominal de 7,2% este cel permis și în cazul anvelopei salariale și de aici rezultă creșterea de 12,1 miliarde de lei.
Maximul posibil, luând în calcul și un procentaj de +/-5% este de 12,5 miliarde lei.
Inițial, creșterea luată în calcul pentru majorările salariale a fost de 8 miliarde de lei, sumă pentru care a existat consens politic.
Pentru această diferență, care presupune că s-ar ajunge la 12,5 miliarde de lei, ministrul a spus că nu există scenarii de creșteri de taxe, ci pentru reducerea unor cheltuieli în compensarea impactului bugetar, dintre care o mare parte ar fi fost agreate anterior de fosta coaliție de guvernare, dar nu au fost puse în practică.
”Nu există între scenariile pe care le avem pe masă pentru a acoperi această sumă vreo creștere de taxe, ca să fie clar tuturor românilor că nu li se pregătesc alte creșteri de taxe.
Discutăm de reduceri de cheltuieli, o parte din aceste cheltuieli fuseseră asumate de fosta coaliție, că vor fi reduse și nu au fost asumate, dar, repet, cu siguranță, dați-mi voie ca, având în vedere că am un rol mai degrabă tehnic în această perioadă, că atunci când liderii politici își vor asuma un pachet, vor găsi propuneri bine fundamentate de opțiuni de unde acest buget să izvorască fără niciun fel de probleme. Adică vă pot spune că există opțiuni confortabile pentru a genera acea diferență de 4,5 miliarde de lei”, a dat asigurări ministrul.
Prim-ministrul a reamintit că fondul de salarii anual în sectorul public este de 166 miliarde lei, iar creșterea pentru anul viitor este limitată de capacitatea economiei, cu o anvelopă maximă estimată de aproximativ 12 miliarde lei, la o indexare cu rata inflației de peste 7%. Astfel, cheltuielile de personal trebuie să rămână sub 8,1% din PIB pentru a menține echilibrele economice și a permite investiții în servicii publice.
Cheltuielile care ar urma să fie reduse, de circa 4,5 miliarde de lei, trebuie să fie din categoria celor permanente, care se repetă an de an, și nu din categoria celor unice într-un singur an.
Guvernanții nu au furnizat până acum detalii despre cheltuielile care ar urma să fie reduse sau despre amendamentele pregătite la legea salarizării.
Prognoza prezentată în luna mai de către Ministerul Muncii pentru cheltuielile salariale, pe o majorare de 8 miliarde lei
Dacă la o majoraare cu 8 miliarde de lei, ponderea în PIB a salariilor ar fi coborât anul următor la 7,9% din PIB, o majorare cu 12,5 miliarde lei ar însemna că stagnează la 8,1% din PIB.
