Ministrul a insistat că, pentru stabilitatea finanțelor statului, este necesar și controlul strict al cheltuielilor în anii următori, nu doar creșterea colectării de către ANAF.
"În primele 6 luni ale anului, ANAF a colectat 267,6 miliarde de lei, față de 245,2 miliarde în aceeași perioadă din 2025. Este o creștere de 22,4 miliarde de lei, într-un singur semestru. Noile cifre de colectare reconfirmă direcția de stabilizare a finanțelor României. Cu mai multă presiune pe rezultate, cu obiective clare și cu o administrație fiscală eficientă, România poate obține performanțe fiscale din ce în ce mai ambițioase", a transmis Nazare.
LA TVA, unde anul trecut cota generală a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost unificate la 11%, veniturile colectate au fost în prima jumătate a acestui an de 64,8 miliarde de lei colectați, cu 25,9% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, ANAF a restituit companiilor 11,1 miliarde de lei din TVA. Veniturile din prima jumătate a acestui an au beneficiat și de efectul de bază (în prima jumătate a anului trecut cotele nu au fost la nivelul actual), însă avansul este unul semnificativ.
"Mai sunt însă sectoare în care performanța trebuie îmbunătățită, prin reducerea evaziunii, creșterea conformării voluntare și întărirea instrumentelor pe care ANAF le are la dispoziție pentru a interveni acolo unde există riscuri și pierderi de venituri pentru buget. La accize, de exemplu, mai avem de recuperat: încasările din primul semestru au fost de 21,14 miliarde de lei, doar ușor peste nivelul de 21,08 miliarde de lei din aceeași perioadă a anului trecut", a spus ministrul.
România trebuie să păstreze un control ferm al cheltuielilor bugetare în anii următori, pentru a putea reduce deficitul bugetar și pentru a consolida finanțele statului, aflate încă într-o situație complicată.
"Colectarea mai bună este însă doar o parte a soluției de corectare a dezechilibrelor severe pe care România le traversează în continuare. Cealaltă este responsabilitatea cu care cheltuim banii publici. Orice nouă măsură cu impact asupra bugetului trebuie discutată împreună cu sursa concretă de finanțare și cu efectele pe termen mediu. Nu putem transforma rezultatele mai bune de astăzi în cheltuieli permanente pe care România să nu le poată susține mâine. Continui să fac apel la responsabilitatea tuturor celor care contribuie, în Guvern și în Parlament, la deciziile cu impact asupra finanțelor publice. România nu își permite cheltuieli fără acoperire. La mijlocul lunii septembrie urmează misiunea de evaluare a S&P, iar la început de octombrie agenția va publica raportul privind România. Agențiile de rating analizează riguros cifrele, dar și la capacitatea noastră de a păstra direcția. Iar principalul obiectiv economic al României rămâne stabilitatea finanțelor publice", a avertizat Nazare.
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE. România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
