Noul Guvern are în față perspectiva de a ajunge la un deficit bugetar de 162,8 miliarde lei, 8,6% din PIB (în termeni ESA, standardul UE), cu peste 30 de miliarde de lei deasupra țintei de 7% din PIB (ESA), echivalentul a 132,5 miliarde lei, conform calculelor Profit.ro.
Reprezentanți ai Comisiei Europene au declarat anterior că un guvern nou instalat poate solicita o revizuire a planului fiscal, dar ținând cont de derapajele anterioare și fără să amâne efortul fiscal de stabilizare a finanțelor publice.
Ajustarea bugetară ar trebui efectuată în doar jumătate de an, în condițiile în care suma de 30,3 miliarde lei depășește nivelul estimat pentru acest an al reformei fiscale.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Astfel, reforma fiscală era estimată să aducă anul aceste venituri suplimentare de circa 25 miliarde lei (1,3% din PIB pentru cele nouă luni preconizate de aplicare în 2025, aprilie-decembrie, și 1,7% din PIB pentru un an întreg), din care s-au luat deja măsuri cu impact pe venituri de 7 miliarde de lei prin ordonanța trenuleț (majorarea impozitului la dividende la 10%, eliminarea scutirilor pentru salariați din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, reducerea plafonului la microîntreprinderi și taxa pe stâlp).
Ajustarea extrem de amplă necesară acum, pe fondul unei creșteri economice mai lente, amplifică necesitatea și probabilitatea ca o parte mai mare din acest efort bugetar să vină și din tăieri de cheltuieli.
Într-un astfel de context, cu salariile bugetarilor și pensiile deja încghețate, ținta pentru tăieri va fi, cel mai probabil, cheltuielile cu investițiile, oricum extrem de ambițioasă.
Chiar dacă Guvernul va căuta și noi tăieri de cheltuieli, deși bugetul a fost construit cu destul de mare dificultate la începutul anului, reforma fiscală pentru creșterea veniturilor statului (cu 1,3% din PIB în acest an, reprezentând 1,7% anul următor) nu va putea fi evitată, chiar dacă Guvernul a amânat-o încălcându-și angajamentele asumate prin planul fiscal față de Comisia Europeană.
Reforma fiscală reprezintă o reformă cheie, pe baza căreia România a primit acordul să coboare deficitul bugetar sub 3% din PIB pe pracursul a 7 ani, deci cu un efort anual mai redus, față de 4 ani, cât prevede în mod normal un plan fiscal.
Ajustare mai mare, cu o economie mai slabă
Planul fiscal prevede ca România să scadă deficitul bugetar de la 7,9% anul trecut la 7% din PIB în acest an, în contextul unei creșteri economice de 2,5%.
Deficitul bugetar ESA pentru anul trecut s-a situat, însă, la 9,3% din PIB, ceea ce presupune o ajustare mult mai amplă pentru a se ajunge la 7%.
Noua prognoză a Comisiei Europene este de 8,6% deficit în contextul unei creșteri de numai 1,4% (comparativ cu precedenta prognoză de creștere, care era de 2,5%).
Revizuirea planului fiscal este posibilă, dar evitarea măsurilor de corecție nu
Regulamentul referitor la planurile fiscale prevede posibilitatea ca un guvern nou să poată prezenta Comisiei un plan fiscal revizuit.
"În cazul în care a fost numit un guvern nou, un stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit. Dacă există circumstanțe obiective care împiedică punerea în aplicare a unui plan bugetar-structural național pe termen mediu, un stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita să prezinte Comisiei un plan revizuit cu cel puțin 12 luni înainte de încheierea planului în curs", prevede regulamentul.
Revizuirea planului fiscal nu este, însă, o cale de a evita ajustările fiscale stabilite, iar orice derapaje comise anterior revizuirii vor trebui asumate în planul revizuit.
"Regulamentul include prevederi conform cărora un guvern nou numit poate prezenta un plan fiscal revizuit. În mod evident, va ajuta să ne asigurăm că noile guverne sunt angajate în această privință și își asumă aceste planuri. Totuși, acest lucru nu înseamnă că fiscal efortul va fi amânat. Noul plan va trebui să respecte toate criteriile regulamentului și dacă există derapaje anterioare, acestea vor trebui luate ca un început al următorului plan", a declarat comisarul eropean Valdis Dombrovskis, responsabil de economie și productivitate.
