Agenția de evaluare financiarã Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-", menținând România în categoria statelor recomandate investițiilor.
Mesajul Finanțelor
"Evaluarea este susținutã de apartenența la Uniunea Europeanã, de accesul la fluxuri de capital și finanțare externã, precum și de nivelul PIB-ului și al indicatorilor de guvernanțã. Agenția evidențiazã totodatã îmbunãtãțirea execuției bugetare și estimeazã pentru 2026 un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6% stabilitã de Guvern.
„Menținerea României în categoria recomandatã investițiilor este un rezultat important, într-un moment în care fiecare decizie politicã și bugetarã este urmãritã atent de piețe și de agențiile de rating.
Datele prezentate de Ministerul Finanțelor aratã cã ajustarea produce rezultate: deficitul cash s-a redus la 2% din PIB în primul semestru, iar Fitch estimeazã pentru 2026 un deficit de 5,9%, sub ținta Guvernului. Perspectiva negativã ne aratã cã stabilitatea politicã, continuarea reformelor și respectarea traiectoriei fiscal-bugetare rãmân criterii importante," a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Rezultatele execuției bugetare au contribuit decisiv la menținerea ratingului investițional
Agenția estimeazã cã deficitul administrației publice se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta de 6% asumatã de Guvern și în scãdere semnificativã fațã de nivelul de 9,3% înregistrat în 2024.
În primul semestru al anului 2026, deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB-ul estimat pentru acest an, comparativ cu 70 de miliarde de lei în aceeași perioadã din 2025. Fitch evidențiazã creșterea veniturilor și menținerea sub control a cheltuielilor, în contextul mãsurilor adoptate pentru limitarea costurilor cu salariile și beneficiile sociale.
Raportul subliniazã, de asemenea, rolul fondurilor europene în susținerea investițiilor și în reducerea necesarului de finanțare externã de pe piețe în 2026. Resursele din politica de coeziune, PNRR și mecanismul european SAFE contribuie la diversificarea surselor de finanțare și la menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în perioada de ajustare fiscalã.
Stabilitatea politicã și continuitatea deciziilor rãmân decisive
Menținerea perspectivei negative reflectã riscurile generate de nivelul încã ridicat al deficitului, creșterea datoriei publice, dezechilibrul contului curent șiincertitudinea politicã. Fitch semnaleazã cã prelungirea blocajelor politice ar putea diminua capacitatea de implementare a reformelor și vizibilitatea asupra strategiei fiscal-bugetare dupã anul 2026.
"Mã bazez pe responsabilitatea tuturor forțelor politice și a instituțiilor statului pentru a evita blocajele și inițiativele fãrã acoperire care ar putea compromite efortul fãcut pânã în prezent. Prioritatea noastrã este sã protejãm ratingul României, sã reducem costurile de finanțare și sã construim premisele revenirii perspectivei la stabilã", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Agenția indicã drept principal risc pentru rating imposibilitatea continuãrii mãsurilor de consolidare și a stabilizãrii datoriei publice, inclusiv în situația unui blocaj politic prelungit. În sens invers, progresele constante în reducerea deficitului și creșterea încrederii cã datoria publicã va fi stabilizatã ar putea conduce la revizuirea perspectivei de la negativã la stabilã.
Evaluãrile agențiilor de rating reprezintã un reper important pentru percepția investitorilor asupra economiei și pentru condițiile în care se finanțeazã statul, companiile și populația.
Menținerea calificativului în categoria recomandatã investițiilor contribuie la pãstrarea accesului României la piețele financiare și la susținerea încrederii în perspectivele economice ale țãrii. Evoluția finanțelor publice, stabilitatea cadrului instituțional și continuitatea politicilor economice vor rãmâne elemente relevante în evaluãrile viitoare".
România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției, iar acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție, atrage atenția agenția de evaluare financiară Fitch. De asemenea, Fitch a menținut calificativul suveran al României, cu perspectivă negativă, o decizie anticipată de sectorul financiar. Riscul unei potențiale retrogradări a fost dezbătut în ultimele săptămâni intens la nivel politic.
Profit.ro a semnalat anterior decizia pregătită. România are din partea Fitch rating BBB- din iulie 2011. Perspectiva calificativului de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în decembrie 2024, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic.
Un raport al Erste Bank publicat în prima jumătate a lunii iulie, arată că agențiile internaționale vor menține cel mai probabil ratingul României în acest an, în așteptarea bugetului pe 2027.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
De asemenea important: Riscul unei retrogradări a ratingului suveran, din cauza efectelor crizei politice prelungite, este utilizat în luptele politice dintre partide. Totodată, presiunea asupra calificativului de țară este una reală și depinde, în principal, de execuția bugetară de anul acesta, văzută pozitv până în prezent de către agenții de rating și piețe financiare, precum și de bugetul care trebuie pregătit pentru anul 2027 în linie cu țintele asumate de România pentru continuarea reducerii deficitului bugetar.
Ce poate duce la schimbarea ratingului, potrivit Fitch
Factori care ar putea conduce la o retrogradare a ratingului
- Finanțe publice: Neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care să ducă la stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu din cauza, de exemplu, unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor
- Finanțe macro/externe: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau a stabilității macroeconomice, provenite din tensiuni politice sporite sau din performanțe fiscale și deprecieri fiscale persistent ridicate
Factori care ar putea să conducă la o îmbunătățire privind ratingul
- Finanțe publice: Încrederea că progresul constant în consolidarea fiscală va sprijini stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu ar putea duce la o revizuire a perspectivei la Stabilă
- Finanțe externe: Reducerea datoriei externe și a riscurilor de finanțare externă, provenite dintr-o îmbunătățire structurală a datoriei publice.
Ministerul Finanțelor a anunțat deficit bugetar în scădere semnificativă la șase luni. Anul acesta, deficitul ar trebui să coboare la 6% din PIB
Pentru primele șase luni din acest an, deficitul bugetar a fost de 41 miliarde lei, respectiv 2% din PIB față de deficitul de 69,8 miliarde lei, respectiv 3,64% din PIB, aferent celor șase luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,65 puncte procentuale. Informația este una semnificativ pozitivă pentru piețele financiare și pentru agențiile de rating.
România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE. Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB.
În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
