Regulile de insolvență propuse în perioada stării de alertă

Regulile de insolvență propuse în perioada stării de alertă
scris 11 mai 2020

Guvernul a aprobat, luni, printr-un proiect de lege, o serie de măsuri în domeniul insolvenței pentru perioada stării de alertă, de după 15 mai, similare cu cele din perioada stării de urgență. Pentru a intra în vigoare însă, acestea mai trebuie aprobate de Parlament și promulgate.

Potrivit proiectului adoptat:

Debitorul aflat în stare de insolvență la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvență va putea, pe durata stării de alertă, trebuie să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, fără a avea însă obligația de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi atașată dovada notificării  organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței. 

Dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare,  nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă și termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ, până la aceeași dată, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin.(2) și (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare. 

ULTIMA ORĂ Amnistie fiscală pentru firme, PFA și populație, în contextul coronavirus CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Amnistie fiscală pentru firme, PFA și populație, în contextul coronavirus

Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art.5 pct.72 și ale tezei finale art.143 alin.(1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Pe durata stării de alertă, în cazul debitorilor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr.240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art.5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori. 

În cazul debitorului care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr.240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenței numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenții de plată.

ULTIMA ORĂ Scutire de impozit pentru proprietarii de mall-uri. Condițiile stabilite de Guvern. Magazinele au reclamat că intră în faliment din cauza chiriilor cerute în continuare în mall-uri CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Scutire de impozit pentru proprietarii de mall-uri. Condițiile stabilite de Guvern. Magazinele au reclamat că intră în faliment din cauza chiriilor cerute în continuare în mall-uri

În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungește cu 60 de zile. Corelativ, în funcție de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile.

În cazul debitorului aflat în executarea concordatului preventiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada  pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat se prelungește cu 2 luni.

 Dacă debitorul se află în perioada de observație la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungește cu 3 luni. Corelativ, termenul în care categoriile de persoane îndreptățite pot propune un plan de reorganizare se prelungește cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a început să curgă. 

În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului, persoanele îndreptățite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenții, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Pe fondul secetei și coronavirusului, după apă de irigații fără niciun fel de taxe, agricultorii ar putea fi scutiți și de factura la energie CITEȘTE ȘI Pe fondul secetei și coronavirusului, după apă de irigații fără niciun fel de taxe, agricultorii ar putea fi scutiți și de factura la energie

În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungește cu 2 luni.  

Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care și-a întrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăși 2 luni. Cererea se judecă de urgență, pe bază de înscrisuri, fără citarea părților. Încheierea pronunțată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, termenele prevăzute reducându-se la jumătate. 

În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăși o durată totală a derulării sale de 5 ani, și se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile prevăzute la art.139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru debitorul care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pe durata stării de urgență și/sau de altertă, durata inițială de executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăși o durată totală a derulării planului de 5 ani, și modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile art. 139 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare. 

viewscnt
Afla mai multe despre
insolventa
stare
alerta
guvern
proiect
lege