Sesizările penale ale ANAF - la minime istorice. Autoritățile și-au schimbat prioritățile, evaziunea nu mai este ținta nr 1

Proiectul de lege al Coaliției de guvernare care permite evazioniștilor să scape de închisoare pentru sume de până la 1 milion de euro, recent validat de Curtea Constituțională, se înscrie într-un demers inițiat în urmă cu mai mulți ani de autorități. Potrivit datelor analizate de Profit.ro, numărul și valoarea totală a sesizărilor penale, în urma verificărilor derulate de către direcțiile Antifraudă și Inspecție Fiscală ale ANAF, sunt în declin constant de mai mulți ani, cu o scădere de circa 10 ori în ultimul deceniu.

În spatele acestei evoluții se află, în principal, schimbarea de optică a decidenților din finanțele publice, care au reorientat instrumentele de control ale ANAF către obiectivul obținerii de venituri suplimentare la buget, în detrimentul combaterii evaziunii fiscale.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV DECIZIE Perioada fără amenzi la e-Factură, extinsă. Vor fi trimise notificări

Pentru contribuabilul care declară și plătește taxe, această schimbare înseamnă o presiune mai mare, în timp ce pentru evazioniști presupune o atenție mai redusă din partea autorităților.

Această reorientare a forțelor a presupus inclusiv la Antifraudă trecerea la o activitate axată mai mult pe atragerea de sume suplimentare, pe considerentul că bugetul are nevoie de bani, iar obținerea de bani din cazurile penale este destul de greoaie, durează mult, iar sumele nu sunt de obicei la nivelul prejudiciilor.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Închiderea tuturor magazinelor sâmbăta și duminica, după o anumită oră, în discuția Guvernului cu micii comercianți

Combaterea activităților ilegale este dificilă și în multe cazuri se recuperează puțin, obiectivul fiind, însă, cel de descurajare a fenomenului. Pe de altă parte, identificarea de sume suplimentare se face, în general, pe seama contribuabilor care declară obligații fiscale și plătesc, deci mult mai eficientă din perspectiva Fiscului.

Dacă după înființarea direcției, în 2013, Antifrauda era evaluată în funcție de câte cazuri de fraudă descoperea, iar în cazurile în care nu se găsea nimic, se punea sub semnul întrebării analiza care trimisese acolo, în prezent acțiunile sunt îndreptate mai mult către obținerea de venituri suplimentare și mai puțin către combaterea fraudelor.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul taie ″taxa pe soare″

În ceea ce privește evaziunea, guvernanții își pun acum cam toate speranțele în proiectele de digitalizare (e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu și altele), întârziate deja de mulți ani și implementate mereu cu dificultate.

Nu este clar ce impact are asupra fenomenului evaziunii schimbarea opticii autorităților, dar, decalajul major și relativ constant al României la încasarea de TVA și dificultățile în a îmbunătăți rata de colectare sugerează că evaziunea se menține.

România se află în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA, cu un deficit de încasare de 36,7% în 2021, conform datelor prezentate acum, mult peste media la nivelul blocului comunitar. Deși s-a redus ușor în termeni procentuali, deficitul de colectare în termeni nominali s-a adâncit la aproape 9 miliarde de euro, România înregistrând al treilea mare decalaj din UE.

Relaxare la evaziune sub 1 milion de euro

Curtea Constituțională a respins, săptămâna aceasta, sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei privind neconstituționalitatea proiectului de lege prin care se dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul, la care se adaugă penalități, este acoperit integral.

CITEȘTE ȘI Cu ce datorie publică a terminat România anul 2023. Comparativ cu 2019, în creștere de peste două ori

Proiectul legislativ a fost inițiat de liderii PSD, Marcel Ciolacu, și PNL, Nicolae Ciucă, și prevede majorarea unor pedepse pentru fapte de evaziune. Proiectul liderilor coaliției de guvernământ a fost slăbit semnificativ prin amendamente depuse de senatori PSD și care vor permite unui număr mai mare de evazioniști să scape de urmărirea penală plătind doar prejudiciul cu unele penalități, în timp ce la DNA și DIICOT ar ajunge mai puține cazuri de evaziune.

Pragul până la care evazioniștii pot scăpa de urmărirea penală achitând prejudiciul, cu unele penalități, a fost majorat de 10 ori, de la 100.000 de euro la 1 milion de euro. Inițiatorii susțin că se poate combate evaziunea și cu astfel de măsuri, deși nu este clar ce impact de descurajare are posibilitatea dată evazioniștilor, acum la sume majorate de 10 ori, de a evita închisoarea plătind prejudiciu și penalități.

De asemenea, un prag valoric pentru trimiterea către DNA și DIICOT a marilor cazuri de evaziune a fost dublat de către senatori, de la 5 milioane de lei la 10 milioane de lei.

Sesizări penale Antifraudă

(Garda Financiară a fost înlocuită în 2013 cu direcția Antifraudă. Pentru 2013 sunt disponibile date doar pentru ianuarie-septembrie)

Sesizări penale Inspecție fiscală