Proiectul, anunțat anterior în premieră de Profit.ro, a fost aprobat acum de Guvern.
VEZI MAI JOS MESAJUL GUVERNULUI - Pentru a exista o societate democratică este necesar ca cetățeanul să fie nu doar liber, ci și să aibă acces la cultură, este unul dintre argumente
De ce este important: La începutul lunii, Guvernul a abrogat o serie de programe investiții privind săli de cinema, drumuri de interes local și drumuri de interes județean, imobile cu risc seismic. În ceea ce privește Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, a fost stabilit un termen limită pentru încheierea contractelor de finanțare între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2026. Creditele bugetare, aferente contractelor de finanțare, încheiate între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2026, vor fi achitate începând cu 1 ianuarie 2027. Deci anul următor. Tot ceea ce se semnează anul viitor va fi achitat în 2027.
În cazul stadioanelor se vor putea realiza aceste investiții numai cu participarea beneficiarilor la finanțarea acestora prin convenții de cofinanțare în cuantum de 25% din valoarea totală a lucrărilor. În situația în care nu a început execuția lucrărilor la obiectivele de investiții prevăzute la aliniatul 1, stadioanele, aceasta poate începe după data de 1 ianuarie 2027. Abia de atunci vor putea fi finanțate, construite din nou stadioane, din bugetul public.
Acum, în urma discuțiilor din coaliție, Guvernul Bolojan permite o serie de cheltuieli:
- cheltuielile aferente pregătirii și implementării proiectelor cu finanțare din programe naționale, din fonduri externe nerambursabile, cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și din împrumuturi contractate de autoritățile publice locale;
- cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităților administrativ-teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, sărbători tematice, cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an, cheltuielile efectuate din donații și sponsorizări, precum și cheltuielile privind administrarea și valorificarea bunurilor indisponibilizate în proceduri penale și civile.
- chletuieli cu autoritățile și instituțiile publice care organizează și desfășoară activități din domeniul culturii și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, pentru producerea, exploatarea, valorificarea de bunuri culturale, artistice, literare, cultură scrisă, editoriale sau cinematografice, desfășurarea activităților de conservare, protejare, cercetare și promovare a bunurilor de patrimoniu cultural;
- cheltuieli de consultanță sau/și de studii și cercetări necesare pentru emiterea diferitelor documente specifice obiectivelor de investiții, autorizații, avize, precum și pentru depunerea unor cereri de finanțare pentru apeluri de proiecte;
- cheltuielile ce nu pot fi amânate după 1 ianuarie 2026 pentru asigurarea serviciilor publice - pot fi încheiate angajamente legale, respectiv pot depăși limita de plăți de la "Bunuri și servicii", pe bază de note justificative aprobate de ordonatorii principali de credite, inclusiv pentru instituțiile publice din subordine;
- cheltuieli necesare asigurării reprezentării și expertizelor în litigiile arbitrale și judiciare internaționale, cheltuieli necesare asigurării expertizelor în litigiile judiciare naționale conexe acestora, cheltuieli cu asistență juridică, cheltuieli cu serviciile de evaluare a riscului de țară și celor de prestări de servicii informatice în scopul administrării datoriei publice, cheltuieli cu bunurile și prestări servicii cu caracter funcțional realizate din bugetul Trezoreriei Statului și celor aferente plății comisioanelor prilejuite de participarea și decontarea operațiunilor Ministerului Finanțelor în Sistemul Electronic de Plăți (ReGIS, SaFIR, SENT), precum și cheltuieli rezultate din executarea unor obligații stabilite prin hotărâri judecătorești sau dispuse de instanțele de judecată sau de lege în cursul procesului, cheltuielile conexe precum și cheltuielilor obligatorii stabilite prin acte normative, strict necesare desfășurării actului de justiție;
- cheltuieli aferente achitării plăților restante.
Tototdată, primăriile vor putea utiliza excedentul bugetului local pentru finanțarea serviciilor sociale din sistemul de protecție a copilului, a măsurilor de protecție de tip centre de zi și centre rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, precum și a cheltuielilor de funcționare a căminelor pentru persoane vârstnice.
MESAJUL GUVERNULUI
Pentru a exista o societate democratică este necesar ca cetățeanul să fie nu doar liber, ci și să aibă acces la cultură. Cultura este privită, din perspectivă constituțională, ca ingredient necesar și important pentru o cetățenie efectivă.
Plasarea accesului la cultură alături de libertatea de conștiință, de libertatea de exprimare și de accesul la învățământ ne arată fără niciun dubiu că acest domeniu este unul primordial. Astfel, în urma dezbaterilor și a aglutinării tuturor observațiilor depuse, inclusiv de Ministerul Culturii, Guvernul a decis în ședința de astăzi, 27 octombrie, exceptări de la art. XVII al OUG nr. 52/2025, care să permită, printre altele, desfășurarea normală a activității în instituțiile publice de cultură.
Noul act normativ exceptează de la dispozițiile imperative de interzicere a angajării de cheltuieli din fondurile publice, prevăzute la alin. (1), și de la cele privind plafonarea cheltuielilor, prevăzute la alin. (2), cheltuielile efectuate din donații și sponsorizări, cele necesare pentru producerea, exploatarea, valorificarea de bunuri culturale, artistice, literare, editoriale sau cinematografice, de protejare, conservare, cercetare și promovare a bunurilor de patrimoniu cultural, sau în cadrul evenimentelor sociale, organizate în acord cu misiunea publică.
Astfel, în limita bugetului aprobat, instituțiile publice care organizează și desfășoară activități în domeniul culturii și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, pot efectua cheltuieli potrivit dispozițiilor aplicabile ale OG nr. 51/1998, potrivit Legii nr. 186/2003 și ale Legii nr. 422/2001 și, după caz, potrivit angajamentelor cuprinse în contractele de management încheiate cu autoritatea tutelară.
Excepția este aplicabilă și în situația în care nu este incidentă existența unui contract de management sau, din diverse motive, nu există un astfel de contract.
De asemenea, ținând cont de caracterul specific, sezonier, excepțiile acoperă posibilitatea de valorificare a bunurilor culturale independent sau, după caz, în cadrul evenimentelor speciale (festivaluri de artele spectacolului, evenimente de diplomație culturală, târguri de carte, expoziții, bienale etc.). De asemenea, autoritățile și instituțiile administrației publice pot finanța cheltuieli de consultanță și/sau de studii și cercetări necesare pentru emiterea diferitelor documente obligatorii și devine posibilă și exercitarea calității de autoritate finanțatoare în materia acordării de finanțări nerambursabile.
Pentru situațiile excepționale, neacoperite de noile dispoziții, în baza unei justificări temeinice, se menține posibilitatea ca Guvernul României să aprobe, pe bază de memorandum, încheierea de angajamente legale, respectiv depășirea limitelor de plăți.
Pentru evitarea repetării unor situații similare și a blocajelor în anii următori, Ministerul Culturii va iniția modificarea cadrului legislativ și, începând cu exercițiul financiar 2026, Titlul 20 nu va mai cuprinde cheltuielile materiale ale instituțiilor publice din domeniul culturii, acestea urmând a fi încadrate, cu sprijinul Ministerului Finanțelor, la alt titlu bugetar.
În aceeași logică, Ministerul Culturii reiterează importanța respectării dispozițiilor legii speciale privind managementul cultural de către toate autoritățile publice. Managementul performant rămâne, și nu numai în perioade de criză economică, cel mai adecvat instrument pentru recunoașterea rolului social al domeniului culturii, consacrat prin Constituție.
