Profit.ro a anunțat anterior, pe surse, evoluția deficitului.
Ponderea în PIB este indicatorul relevant pentru țintele de deficit asumate pe întreg anul, în timp ce valoarea nominală are relevanță pentru alte aspecte, cum ar fi strategia de împrumut și managementul fluxurilor financiare ale Ministerului Finanțelor.
La rectificarea bugetară recentă, de la început de octombrie, Guvernul a crescut ținta de deficit pentru 2025 de la 7% din PIB, nivel pe care a fost construit bugetul la început de an, la 8,4% din PIB. Executivul a explicat că ținta de 7% nu a fost una realistă, multe cheltuieli nefiind prinse în buget anterior. Totodată, economia este estimată să aibă anul acesta o evoluție mai slabă decât se anticipa la început de an.
Veniturile bugetului
Veniturile totale au însumat 466,95 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,9 puncte procentuale, evoluție susținută în proporții similare de veniturile curente (+0,44 pp) - cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize - și de fondurile europene (+0,45 pp).
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 43,85 miliarde lei, înregistrând o creștere de 20,1% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,9%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (10,5%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 154,84 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,5% (an/an), similară cu majorarea fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele nouă luni ale anului trecut (16,7 miliarde lei în ian-sept 2025, față de 13,2 miliarde lei în ian-sept 2024).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,72 miliarde lei, consemnând o creștere de 12,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au însumat 94,76 miliarde lei, marcând o creștere de 7,7% (an/an).
Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,3%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (24,7 miliarde lei în ian-sept 2025, comparativ cu 22,6 miliarde lei în ian-sept 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat.
Veniturile din accize au însumat 35,69 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,5% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+16%) și accizele pentru produsele din tutun (8%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 41,12 miliarde lei, în creștere cu 6,9%, evoluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale BNR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 35,02 miliarde lei, în creștere cu 42,8% (an/an).
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 569,43 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 29,1% din PIB la 29,9% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 126,67 miliarde lei, în creștere cu 6,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 71,02 miliarde lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 13,1% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 39,94 miliarde lei, cu 13,32 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,86 miliarde lei în creștere cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 9 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,49 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,30 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (883,85 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 12,79 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 44,02 miliarde lei, în creștere cu 32,01% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 82,62 miliarde lei, cu 10,26% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 74,93 miliarde.
