Execuția bugetului pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. A fost prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019.
Acum, pentru primele două luni veniturile sunt în urcare cu 15,7%, iar cheltuielile în scădere cu 1,6%. Doar pentru luna februarie 2026, însă, ritmul de creștere anuală a veniturilor a încetinit față de ianuarie 2026 (doar 13% în februarie față de 18% în ianaurie), în timp ce cheltuieliel au trecut pe creștere anuală în febtruarie (+2,5%, după scădere de 6% în ianuarie. Pentru primele două luni, se menține o scădere de 1,6%, determinată de luna ianuarie).
Important: Guvernul a funcționat fără buget adoptat în primele luni din an (ianuarie, februarie și martie). Dacă acest aspect a ajutat la obținerea unui rezultat mai bun în ianuarie, datele pentru luna februarie arată că limitarea unor cheltuieli din motiv de neadoptare a proiectului de buget, nu a mai avut același impact asupra controlului cheltuielilor.
Parlamentul a adoptat pe 20 martie proiectul legii bugetului de stat și pe cel al bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, iar efectele asupra execuției ar urma să apară cel mai probabil în aprilie.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Pentru anul acesta, ținta de deficit de 6,2% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE. Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA, folosit la nivelul UE, este mai ridicat.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
Evoluția veniturilor la buget
Veniturile totale au însumat 103,73 miliarde lei în primele două luni ale anului 2026, în creștere cu 15,7% (an/an). Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,37 puncte procentuale, din care 0,20 pp provin din veniturile curente - cu precădere TVA și impozit pe salarii și venit.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 13,46 miliarde lei, înregistrând o creștere de 22,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+57,6%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (8,7%) - influențate de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 35,15 miliarde lei, în creștere cu 6% (an/an). Dinamica acestor încasări reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025 cât și un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în ian-febr 2025.
Încasările nete din TVA au înregistrat 23,75 miliarde lei, în creștere cu 20,6% (an/an). Dinamica a fost influențată de acelerarea încasărilor brute din TVA (20,3% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (7,22 miliarde lei în ian-febr 2026, comparativ cu 6,08 mld lei în ian-febr 2025).
Veniturile din accize au însumat 6,9 miliarde lei, consemnând o contracție marginală de 0,9% (an/an), în condițiile unor încasări mai reduse din accizele pentru produsele din tutun. Încasările din accizele pe produsele energetice pe primele doua luni ale anului 2026 au fost cu 13,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 7,77 miliarde lei, în creștere cu 17,2%.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 8,28 miliarde lei, în creștere cu 87,8% (an/an).
Evoluția cheltuielilor
Cheltuielile totale în sumă de 117,96 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele două luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 6,3% din PIB la 5,8% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 27,13 miliarde lei, în scădere cu 0,98 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,3% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,43 miliarde lei, în scădere cu 2,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,26 miliarde lei, aproximativ la același nivel ca anul trecut, atât ca valoare absolută, cât și ca procent în Produsul Intern Brut.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 43,18 miliarde lei în creștere cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele doua luni ale anului 2026, au fost în sumă de 6,97 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,49 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (16,85 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 1,68 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 9,72 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 11,2 miliarde lei, din care 76,82% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
