Deficitul bugetar crește la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Pentru anul următor, ministrul a declarat că deficitul s-ar putea situa la 7% din PIB.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Afectarea veniturilor a fost anticipată anterior de Profit.ro.
Este important: Rectificarea bugetară de acum este, cel mai probabil, ultima din acest an și reprezintă mai mult un reglaj comparativ cu precedentele două rectificări, din aprilie și august, momente la care calculele autorităților erau date puternic peste cap de impactul crizei coronavirus. Faptul că Guvernul nu a majorat mai mult deficitul bugetar pe final de an este un plus. De exemplu, Comisia Europeană are o estimare mai pesimistă, pentru un deficit bugetar de 10,2% din PIB, la o scădere economică de 5,2% din PIB.
Astfel, bazat pe execuția bugetară de până acum, Ministerul Finanțelor propune o rectificare de 9,1% din PIB, 96 miliarde lei, din estimarea că nu vor mai fi încasate 4,2 miliarde lei pe finalul anului. Suma de 4,2 miliarde de lei reprezintă venituri care nu vor fi încasate ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității care oferă firmelor posibilitatea să amâne, fără dobânzi, penalități sau executări, plata obligațiilor fiscale.
Anterior, ținta de deficit bugetar pentru anul acesta era de 91 miliarde de lei, 8,6% din PIB, nivel la care a fost stabilită la rectificarea bugetară din vară, a doua din acest an, după cea din aprilie, când deficitul a fost planificat la 73,4 miliarde lei.
La estimarea din august, scădere economică era anticipată la 3,8% din PIB.
Guvernul a început acest an cu o estimare de deficit bugetar de 3,6% din PIB, la o creștere economică de 4,2% din PIB. La rectificarea din aprilie, deficitul a fost majorat la 6,7% din PIB, la cea din august la 8,6% din PIB, iar acum este planificat la 9,1% din PIB.
În 2019, deficitul s-a situat la 48,3 miliarde de lei, iar în 2018 la 26,9 miliarde de lei.
Veniturile sunt estimate pentru anul acesta la 337 miliarde lei, 32,2% din PIB, din care 298 miliarde de lei, 27,4% din PIB, din economie, iar 39 miliarde lei din fonduri nerambursabile.
Potrivit ministrului, rectificarea are și rolul de a asigura fonduri necesare investițiilor, estimate pentru acest an la 55 miliarde lei. După primele 10 luni, investițiile se situează la 35,4 miliarde lei, a spus acesta.
"Am început anul cu un deficit de 3,6% din PIB, dar cu o creștere economică de 4,2% din PIB. Am avut prima rectificare bugetară generată de pandemia de COVID-19 sau SARS-COv-2, și a fost aprobată o rectificare bugetară cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB. Ținând cont de execuția bugetară, am făcut o altă rectificare, unde deficitul bugetar a fost crescut la 8,6% din PIB. Bazat pe execuția pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanțelor propune o rectificare bugetară pentru anul 2020 cu un deficit bugetar de 9,1% din PIB, respectiv 96 de miliarde lei, construit pe o contracție economică de 4,2% pentru acest an! Deci la începutul anului era în buget o estimare a creșterii economice de 4,2%, acum ne aflăm la o contracție de 4,2. Este o diferență de 8 procente, care se vede, bineînțeles, și în deficit! Deficitul bugetului general consolidat astfel se majorează cu 5 miliarde de lei. De unde vine această majorare? În primul rând din estimarea noastră că nu vom mai încasa 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului! Aici este vorba de venituri din economie, și această neîncasare vine de pe urma deciziei pe care am luat-o, ca cei care au acumulat datorii în această perioadă, în perioada de la începutul stării de urgență până la 25 octombrie să poată să reeșaloneze pe următoarele 12 luni! Estimăm că, în urma acestor decizii, nu vom încasa acești bani, dar sunt bani care rămân la companii, sunt bani care rămân în continuare în economie", a spus ministrul.
Bani mai mulți pentru:
- Ministerul Sănătății va primi fonduri suplimentare de 1,1 miliarde de lei,
- Ministerul Dezvoltării va primi în plus 1 miliard lei pentru plata facturilor din Programul național de dezvoltare locală,
- 1,1 miliarde lei vor fi alocate pentru subvenții în agricultură din fonduri externe nerambursabile, iar 160 de milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă.
- 1,2 miliarde de lei suplimentarea fondului de rezervă la dispoziția Guvernului. Ministrul a spus că fondurile sunt necesare întrucât ar putea apărea în continure cheltuieli neprevăzute pentru sănătate, iar din fondul de rezervă pot fi alocați mai ușor bani,
- Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat se suplimentează bugetul cu 1,8 miliarde lei, fiind vorba despre o recalculare a pensiilor, fonduri pentru susținerea șomajului tehnic sau muncii felxibile, de asemenea susținute din acest buget, a spus ministrul,
Reduceri cheltuieli:
- la Ministerul Finanțelor a fost obținută în acest an o economie a cheltuielilor salariale de 134 milioane de lei, ca urmare a reorganizării și lucrului în regim telemuncă, care presupune că nu se acordă unele sporuri. Ministrul nu a precizat față de ce estimare este calculată economia de 134 milioane lei.
- tot la Ministerul Finanțelor, acțiuni generale - ordonator credite, reduceri de 854 milioane lei pe sold
- bani ar urma să piardă și Ministerul Economiei și alte ministere, dar nu sume mari, a spus ministrul
Anul următor, deficit de 7%
"Anul următor încercăm un deficit de 7% din PIB sau mai bun", a spus ministrul.
Acesta a explicat anterior că anul următor nu vor mai exista cheltuieli oneoff de circa 10 miliarde de lei, în timp ce modernizarea și informatizarea ANAF ar trebui să aducă venituri suplimentare de circa 1 punct procentual de PIB, iar introducerea eFacturare încă un punct procentual, deci, în total, 2 puncte procentuale de PIB de la ANAF. Un punct procentual de PIB este echivalentul a circa 10 miliarde lei.
Cele mai recente date privind execuția bugetară sunt cele de la finalul lunii septembrie și acoperă primele nouă luni ale anului.
CITEȘTE ȘI Avantaj Client 8.087 euro TVA inclus pentru Sprinter 314 CDI Furgon, 11 mc, cu tracțiune față. Îndreaptă-te spre reușită!Aproape jumătate din deficitul lunii septembrie vine din facilități fiscale pentru firme, cheltuieli legate de pandemia COVID-19, la care s-a adăugat, tot în septembrie, un impact de 1,1 miliarde de lei din majorarea punctului de pensie. Totodată, la cheltuielile de capital, care reflectă situația investițiilor, în septembrie, față de august, au fost înregistrate cheltuieli în urcare cu circa 4 miliarde de lei.
Pentru primele nouă luni, veniturile s-au situat sub programul stabilit, reprezentând 90% din ce a planificat statul ca încasări, însă și cheltuielile au fost ținute sub control, tot la circa 90% din suma programată. Astfel, deficitul bugetar s-a situat pentru perioada ianuarie-septembrie la 67,3%, deși era programat să se situeze la 77,1 miliarde de lei.
