Banca elvețiană Credit Suisse a fost acuzată de legislatorii americani că ar fi împiedicat o anchetă privind asistența sa istorică acordată naziștilor, investigație care a scos la iveală o serie de conturi nedeclarate anterior.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Acuzațiile privesc o anchetă internă demarată după ce Centrul Simon Wiesenthal a informat creditorul, în 2020, că deținea noi informații despre conturi legate de naziști. Deși Credit Suisse a fost de acord să investigheze informațiile, banca a stabilit un domeniu de aplicare inutil de rigid și îngust, a refuzat să urmeze noi piste și a înlăturat ombudsmanul independent care supraveghea ancheta, potrivit unei declarații a Comisiei pentru buget a Senatului SUA.
"Când vine vorba de investigarea chestiunilor referitoare la naziști, justiția dreaptă cere să nu lăsăm nicio piatră neîntoarsă. Credit Suisse nu a reușit până acum să îndeplinească acest standard", a declarat senatorul Chuck Grassley, citat de Bloomberg.
Acuzațiile sporesc provocările cu care se confruntă creditorul elvețian, aflat în proces de preluare de către rivalul mai mare UBS Group, în cadrul unei operațiuni de salvare intermediată de guvern.
În timp achiziția de 3 miliarde de dolari a reprezentat un discount considerabil față de valoarea de piață a Credit Suisse, acordul de urgență negociat într-un weekend a lăsat puțin timp pentru ca UBS să evalueze riscurile, cum ar fi pierderile potențiale de active și litigiile.
Disputa legată de ancheta internă a Credit Suisse are loc la aproximativ un sfert de secol după ce cele două mari bănci elvețiene au agreat să plătească 1,25 miliarde de dolari supraviețuitorilor Holocaustului și moștenitorilor acestora, pentru a soluționa acuzații potrivit cărora băncile nu au reușit să le înapoieze activele. De asemenea, acordul a acoperit cererile de despăgubire depuse de victime ale căror bunuri au fost jefuite de naziști și depozitate în băncile elvețiene.
Investigația internă a fost realizată de firma de cercetare și consultanță AlixPartners și a fost supervizată de Neil Barofsky, fost inspector general al Programului de reducere a activelor în dificultate (Troubled Asset Relief Program - TARP), lansat de guvernul SUA pentru a stabiliza sistemul financiar al țării în urma crizei financiare din 2008.
Barofsky a fost demis din funcția de ombudsman de către Credit Suisse în noiembrie. Deși inițial a fost însărcinat să întocmească un raport public cu privire la constatările sale, Comisia pentru buget a obținut documentul doar după ce a emis o citație, se arată în declarația citată.
Potrivit raportului, Credit Suisse pare să fi păstrat conturi pentru cel puțin 99 de persoane care erau fie înalți oficiali naziști din Germania, fie membri ai unor grupuri afiliate nazismului din Argentina. Cele mai multe dintre conturi nu au fost dezvăluite anterior, iar unele ar fi rămas deschise până în 2020.
Investigația a identificat, de asemenea, 21 de conturi incluse într-o listă cu numele unor naziști de nivel înalt furnizată de Centrul Simon Wiesenthal, inclusiv unul care aparținea unui comandant nazist condamnat la Nürnberg și un altul aparținând unui comandant SS condamnat, al cărui cont a fost deschis până în 2002.
Credit Suisse a declarat că ancheta nu a adus dovezi în sprijinul afirmațiilor Centrului Simon Wiesenthal și că raportul lui Barofsky conținea "numeroase erori factuale, afirmații înșelătoare și gratuite și afirmații nefondate, care se bazează pe o înțelegere incompletă a faptelor".
"Banca respinge cu fermitate aceste afirmații false", potrivit unui comunicat Credit Suisse.
Banca elvețiană a precizat că cooperează pe deplin cu o anchetă a Comisiei pentru buget din Senatul SUA și că a prelungit mandatul acordat AlixPartners.
