Pentru cei mai apropiați vecini ai Ucrainei, prețul financiar al războiului, care durează de 14 luni, se acumulează. Se acordă subvenții pentru energie, se construiesc armate și refugiații ucraineni sunt găzduiți, școlarizați și hrăniți. Pentru a ajuta la plata acestor facturi, guvernele din Europa de Est apelează la piețele internaționale de obligațiuni mai mult ca niciodată, scrie Bloomberg.
Statele din regiune au împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari în acest an, triplu față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Și pentru prima dată în ultimii 12 ani, trei țări est-europene - Polonia (9 miliarde de dolari), România (6 miliarde de dolari) și Ungaria (5 miliarde de dolari) - se află printre primii cinci debitori de pe piețele emergente pe piețele externe.
Momentul nu este foarte bun. Împrumuturile pe piețele de obligațiuni au devenit mult mai scumpe - chiar și pentru guvernele cu ratinguri ridicate, cum ar fi cele din Europa de Est - după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid ratele dobânzilor în ultimul an. Polonia, de exemplu, plătește o dobândă anuală de 5,5% pentru o nouă obligațiune pe 30 de ani. În 2021, aceeași obligațiune ar fi avut un cost mai mic de 4%.
Acest tablou al dobânzilor în creștere nu va face decât să se adauge la deficitele bugetare care cresc brusc în regiune și să pună și mai multă presiune asupra oficialilor din domeniul finanțelor. Mai mult, dacă invazia Rusiei în Ucraina se prelungește sau se intensifică, iar în întreaga regiune sunt necesare cheltuieli și mai mari finanțate prin îndatorare, investitorii străini s-ar putea să nu mai fie la fel de dispuși să absoarbă obligațiunile suplimentare care inundă piața.
Există semne că investitorii devin deja mai reticenți. Obligațiunile în dolari ale Poloniei se tranzacționează acum la randamente similare cu cele ale unor țări considerate de mult timp ca fiind mai riscante: Filipine, Indonezia și Uruguay.
Serghei Dergachev, șeful departamentului de datorii corporative de pe piețele emergente de la Union Investment Privatfonds din Frankfurt, spune că, până acum, nu a identificat niciun cost suplimentar pe care investitorii să îl aplice obligațiunilor din regiune. Dar, spune el, situația depinde foarte mult de lucruri greu de prevăzut, cum ar fi evoluția situației din Ucraina, ceea ce înseamnă că o deteriorare a condițiilor de finanțare nu poate fi exclusă.
Deficite în creștere
Deficitul bugetar al Europei de Est va crește la 4,3% din PIB-ul regiunii în acest an, de la 1,3% în 2021, potrivit estimărilor analiștilor de la Bloomberg.
"Războiul lovește deficitele din ambele părț. Scade creșterea, economică ceea ce reduce veniturile colectate pentru guvern, iar pe partea de cheltuieli a fost necesar ca guvernele să îi ajute pe cei care au fost loviți puternic de costul mai mare al vieții", a declarat Daniel Wood, manager de portofoliu cu venit fix la William Blair International.
Pivotarea către piețele de datorii de peste hotare are loc în timp ce inflația face ravagii în economiile est-europene. Și aceasta a fost, de asemenea, parțial declanșată de război, care a întrerupt majoritatea fluxurilor energetice rusești către regiune. Inflația a crescut vertiginos până la aproximativ 20% în unele țări - niveluri nemaiîntâlnite de zeci de ani - și, la rândul său, a dus la creșterea ratelor dobânzilor chiar mai mult decât în SUA și în Europa de Vest.
Dar vânzarea de obligațiuni străine generează un risc cheie care nu există pe piața locală. Dacă monedele din regiune încep să se prăbușească în raport cu dolarul, așa cum au făcut-o periodic de-a lungul anilor, acest lucru va duce la creșterea costurilor de rambursare a datoriei pentru aceste guverne.
