Șefii marilor companii industriale vor ca Uniunea Europeană să scadă costurile cu energia și povara reglementărilor "Green Deal", pentru a ajuta regiunea să rămână competitivă, în condițiile accelerării tranziției energetice, transmite Bloomberg.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Peste 70 de lideri de afaceri și din industrie, inclusiv Jim Ratcliffe, președintele miliardar al gigantului din domeniul chimiei Ineos Group, cer blocului comunitar să introducă "European Industrial Deal" pentru a spori competitivitatea în timpul tranziției energetice. Ei vor, în special, energie mai ieftină, reducerea birocrației și majorarea finanțării pentru tehnologiile ecologice, scrie Agerpres.
Grupul susține că Europa riscă să piardă în favoarea Chinei și a Statelor Unite cursa pentru aprovizionarea cu tehnologiile necesare implementării regenerabilelor și reducerii emisiilor industriale. Avertismentele vin la câteva luni după ce UE a finalizat reglementările privind diverse sectoare, de la energie la transporturi, pentru a ajuta la reducerea emisiilor cu 55% în acest deceniu. Iar acum blocul comunitar are un obiectiv chiar mai ambițios - reducerea cu 90% a emisiilor până în 2040.
În același timp, costurile ridicate cu energia și subvențiile acordate de China și Statele Unite au sporit temerile privind viitorul industriei grele din Europa. Efectele se simt în special în Germania, cea mai mare economie europeană, unde sporesc avertismentele că zilele sale ca superputere industrială se apropie de final.
"Europa are dreptate cu obiectivele de reducere a emisiilor, nimeni nu le contestă, dar răspunsul nu este decarbonizarea prin dezindustrializare", a declarat Ratcliffe, într-un interviu, adăugând că în ultimii 15 ani profiturile Ineos au trecut de la Europa la SUA.
Asta înseamnă că industria europeană are urgent nevoie de mai mult ajutor, susțin cei 70 de lideri în "Declarația de la Anvers", cu ocazia vizitei de marți a șefului CE, Ursula von der Leyen, și a premierului belgian, Alexander de Croo, la uzina chimică a BASF din Anvers.
"Aceste provocări enorme vin în condițiile în care atât IMM-urile, cât și marile firme se confruntă cu cea mai severă scădere a activității economice din ultimul deceniu, cererea este în declin, costurile de producție cresc, iar cei care investesc se mută în alte regiuni. Fabricile sunt închise, producția oprită, oamenii concediați. Europa are nevoie urgent de o analiză economică", se arată în "Declarația de la Anvers".
Industria chimică, a oțelului și cea a cimentului sunt sectoarele cel mai afectate de decarbonizare și vor fi dependente de tehnologii ca hidrogenul verde și captarea carbonului pentru a reduce emisiile, în linie cu obiectivele climatice ale UE.
"Reglementările în Europa sunt complicate, îndelungate și nu oferă stimulente pentru a încuraja investițiile. Avem nevoie de o transformare", susține Martin Brudermueller, șeful BASF și președintele Asociației Industriei Chimice din Europa (Cefic).
De asemenea, ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a spus luni că la începutul lunii martie va propune, împreună cu ministrul german al Economiei, Robert Habeck, diminuarea reglementărilor europene care țin pe loc companiile și afectează creșterea economică.
"Suntem într-o cursă economică de 100 de metri, dar avem legat de picior un lanț cu o bilă. Creșterea economică europeană este afectată de norme, reguli, directive și reglementări, există o birocrație excesivă", a declarat luni Bruno Le Maire, la o întâlnire cu jurnaliștii.
Oficialul francez a afirmat că aceste reglementări țin pe loc companiile UE și nu se aplică firmelor din SUA și China.
Le Maire a dat vina, parțial, pe reglementările adoptate la Bruxelles pentru problemele economice ale blocului comunitar, adăugând că el și cu Robert Habeck vor veni cu o propunere detaliată la ședința comună de guvern din data de 5 martie.
