Turcia se afundă în probleme. Agenția de rating Fitch a tăiat și mai mult din calificativul acordat acestei țări, care se afla oricum în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiții. Decizia a fost justificată prin vulnerabilitatea țării în fața inflației ridicate, potrivit Bloomberg.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Fitch a coborât ratingul suveran al Turciei la nivelul "B +", de la "BB -", adică cu patru trepte sub nivelul recomandat pentru investiții. Practic, agenția de evaluare financiară a retrogradat calificativul Turciei într-o zonă inferioară a categoriei „junk”. În plus, perspectiva asociată ratingului este una „negativă”, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă în perioada următoare, scrie Digi 24.
În urma acestei decizii, ratingul de țară al Turciei este la egalitate cu cel al Egiptului și Bahreinului.
Analiștii agenției arată că ratingul Turciei reflectă o credibilitate și previzibilitate politică reduse, o slabă lichiditate externă în raport cu nevoile financiare ridicate și dolarizarea economiei, precum și riscuri geopolitice.
În plus, ei mai spun că decizia Băncii Centrale de a reduce dobânda-cheie, în condițiile unei creșteri rapide a prețurilor, ar putea putea face ca inflația să se stabilizeze la un nivel ridicat. Fitch se așteaptă ca inflația în Turcia să ajungă la 38 la sută la sfârșitul lui 2022, iar pe parcursul acestui an rata medie a inflației să fie de 41 la sută, aceasta fiind a doua cea mai ridicată inflație înregistrată de toate statele cărora Fitch le acordă un rating suveran.
Inflația a fost alimentată de politica neconvențională a președintelui Erdogan de a reduce dobânzile, în ciuda unei inflații ridicate, ce a dus și la prăbușirea monedei naționale. Lira turcească a pierdut 44 la sută din valoare în condițiile în care banca centrală a redus dobânda-cheie cu cinci puncte procentuale din luna septembrie.
Ca răspuns la evoluțiile de pe piața valutară, guvernul a majorat o serie de prețuri administrate, inclusiv cele la gaze, electricitate, taxe rutiere și tarife de transport, ceea ce a sporit presiunea inflaționistă. În plus, salariul minim a fost majorat cu 50 la sută.
Însă ministrul Finanțelor de la Ankara, recent schimbat de Erdogan, consideră că singura problemă a economiei turcești este inflația. Iar pentru a ține prețurile în frâu, autoritățile au anunțat la sfârșitul săptămânii trecute reducerea TVA de la 8 la 1% pentru alimentele de primă necesitate.
Creșterea prețurilor de consum a atins aproape 49 la sută în ianuarie, în ritm anual, una dintre cele mai mari de când partidul președintelui Recep Erdogan a ajuns la putere, în 2002.
Inflația a devenit principalul subiect de discuție în Turcia, cu 16 luni înainte de următoarele alegeri prezidențiale. Opoziția și unii economiști acuză Institutul Național de Statistică, al cărui director a fost demis recent de șeful statului, că subestimează cu peste jumătate fenomenul inflației.
