Antreprenorii români muncesc mai mult pentru aceeași performanță, iar presiunea fiscală în creștere și instabilitatea legislativă le schimbă radical calculele. Ioana Arsenie avertizează că provocările vin atât din zona fiscalității și a consumului, cât și din lipsa de investiții, dar subliniază că „inovația devine vitală” pentru supraviețuirea companiilor. Ea atrage atenția asupra poverii fiscale, a concurenței neloiale și a lipsei de transparență, subliniind riscul ca micii antreprenori să renunțe la afaceri și să prefere statutul de angajat.
„Da, ne antrenăm continuu. E ca în sport, însă ce observ eu este că muncim mai mult pentru aceeași performanță. Parcă muncim tot mai mult în ultimii ani”, a declarat Ioana Arsenie, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV, subliniind presiunea constantă asupra antreprenorilor.
Potrivit acesteia, după trei decenii de dezvoltare a mediului privat, principala lecție a fost înțelegerea valorii timpului.
„Eu cred că ce este esențial după acești 30 de ani de formare a mediului de afaceri până la momentul actual este că am înțeles cât de important este timpul, că timpul costă cel mai mult.
Și cumva nu ne mai permitem atât de mult să stăm să încercăm, să testăm și ciclul de viață al unui produs, al unui business, cumva se scurtează.
E nevoie să inovezi, să prevezi noi canale, noi servicii, noi produse ca să alimentezi în continuare creșterea și menținerea unui business pe piață până la urmă. Nu vorbim numai de creștere, ci și pentru a te menține e nevoie să inovezi”, a explicat Arsenie.
Analizând provocările structurale, strategul financiar a punctat că există piloni care pot declanșa dificultăți majore: activitatea băncilor, piața imobiliară, schimbările de taxe, consumul și investițiile.
„Cred că e important să privim ce se întâmplă cu activitatea băncilor, cu profiturile, știm că au fost niște crize de-a lungul timpului declanșate de pe acolo, cu zona imobiliară, iarăși arată niște lucruri și cumva și schimbarea aceasta de taxe care ne va duce într-un alt moment cu această industrie, este clar de urmărit în continuare. Consumul, iarăși, vorbim de o altă schimbare în zona de accize, TVA și așa mai departe și cât de mult poate să mai ducă acest consum o creștere a PIB-ului în continuare în România. Și foarte, foarte important, partea de investiții. De ce România are o treime din PIB-ul Poloniei?”, a detaliat Arsenie.
Un alt punct nevralgic este fiscalitatea, unde modificările frecvente și povara tot mai mare asupra companiilor și angajaților influențează direct deciziile de business.
„Taxele cresc. Sarcina fiscală, povara fiscală asupra antreprenorului, asupra și a angajatului la un moment dat se duce în creștere, a omului de rând până la urmă, care, în România, deținem proprietăți de 500 de miliarde de euro, când PIB-ul este de 300 și ceva. Deci, toate astea vor fi taxate, impozitate mai mult. Problema e care e impactul asupra afacerilor”, a spus Ioana Arsenie.
Ea a subliniat că noile taxe creează o ruptură, dar pot aduce și o uniformizare necesară a regimului fiscal.
„Era nevoie să intervină, era o chestie chirurgicală care, dacă nu se făcea, era accident vascular, adică mai departe STOP. Dar, e momentul să armonizăm lucrurile la nivel de fiscalitate, să le uniformizăm, să nu mai fie excepții, derogări, particularități. Adică să nu te mai întrebi atât de mult, fac un PFA, mai fac un SRL, mai mă asociez cu cineva, dar ce se întâmplă? Mai creez un business sau mai bine pun banii la bursă că acolo nu mai am așa impozit. Sunt lucruri care încep să fie în raționamentul antreprenorilor”, a explicat ea.
În opinia sa, una dintre consecințele directe ar putea fi descurajarea antreprenoriatului mic, în condițiile în care mulți antreprenori ar putea ajunge să prefere siguranța unui salariu.
„Un antreprenor sacrifică foarte mult din spațiul lui personal ca să pună pe roate un business și să-l și crească. Dar dacă ne costă și financiar și vezi tu că anul viitor muncind la fel tragi linie și ai cu 15% mai puțin pentru că ai impozit pe profit în loc de micro și că dividendele iarăși sunt taxate mai mult te gândești dacă face sens sau te duci și te angajezi?”, a atras atenția Ioana Arsenie.
Un alt obstacol pentru mediul privat rămâne economia gri, unde lipsa de voință politică a perpetuat o concurență neloială.
„Este concurență neloială în orice meserie, din păcate. Și nu este normal, până la urmă, ajungi să sacrifici calitate, să lași din anumite standarde, pentru că vine cineva și oferă un 30% mai jos, cu care chiar nu ai cum să argumentezi. Probabil că aici e nevoie într-adevăr de voință din partea autorității și acțiune”, a declarat Arsenie.
De asemenea, Ioana Arsenie a explicat că transparența autorităților fiscale se reflectă în acțiuni orientate mai ales către micii contribuabili, în timp ce problemele structurale nu sunt tratate.
„Mai multă transparență ne dorim noi în mediul privat. Din păcate, atenția se duce tot către contribuabilul mic. Sunt acțiuni ale antifraudei în această perioadă către societăți pe anumite teme și se colectează niște bănuți, se adună din bulgărul acela mic, se creează un bulgăre mai mare, dar în continuare noi nu știm câți bani pierde economia. Cât e, domnule, economia gri? Care sunt sectoarele prioritare?”, a afirmat aceasta.
Un alt exemplu menționat a fost legat de relația companiilor private cu statul, unde întârzierile la plată pot bloca întregi business-uri.
„Companiile care sunt curajoase pentru că își asumă să investească, uneori e nevoie de capital, e un ciclu lung pentru încasarea banilor, de multe ori se termină bugetele, vin anumite crize, blocaje și atunci nu-ți mai încasezi facturile la scadență, deci toată presiunea asta se mută asupra companiei”, a spus Arsenie.
De asemenea, ea a semnalat lipsa unei abordări coerente privind taxarea inversă și modul în care aceasta ar putea debloca resurse importante.
„Înseamnă că deblocăm niște bani, nu mai facem controale de rambursare, ne orientăm către altceva, nu mai blocăm companiile. Care sunt avantajele? Și atunci au venit voci din mediul consultanților care spun hai să facem taxare inversă în relația cu statul”, a explicat Arsenie.
În concluzie, Ioana Arsenie consideră că mediul antreprenorial românesc se află la o răscruce: între nevoia de inovare și presiunea fiscală, între oportunități și riscul de stagnare. Soluția rămâne o mai bună predictibilitate fiscală, investiții și o abordare coerentă în combaterea economiei gri.
