Într-un context global volatil, cu incertitudini fiscale interne și tensiuni comerciale internaționale, consultantul financiar Cristi Tudorescu atrage atenția asupra riscurilor și oportunităților care conturează tabloul economic actual.
SUA și Europa se confruntă cu provocări semnificative, iar România trebuie să navigheze cu grijă între presiunile deficitului bugetar și evitarea recesiunii. Germania pare să revină pe drumul investițiilor, în timp ce Europa de Est rămâne un motor de stabilitate economică. Încrederea în SUA, deși afectată, nu este complet pierdută.
„Din moment ce sunt scenarii, sunt variante de lucru”, a explicat Cristi Tudorescu în cadrul emisiunii Educație cu Profit, difuzată de Prima News, referindu-se la perspectivele incerte ale economiei globale.
Consultantul a subliniat că tarifele comerciale anunțate de Statele Unite la începutul lunii aprilie, dacă ar fi intrat în vigoare în forma prezentată, „era rău pe toate părțile, era pierzător și pentru Statele Unite și pentru Europa, Asia, discuțiile sunt și cu Mexic și cu Canada.”
Cu toate acestea, ulterior s-a produs o atenuare a tonului și a măsurilor anunțate, rămânând însă în vigoare tarife de 10% pentru importuri din majoritatea țărilor, cu variații de până la 50% pentru sectoare precum siderurgia.
„Evident că acolo nu putem ghici ce va gândi Donald Trump peste două săptămâni sau peste trei. Poate spune că le amână, poate spune că se mai ceartă o dată cu jumătate de planetă”, a declarat Tudorescu, punctând caracterul impredictibil al politicilor comerciale americane.
Pe fondul relațiilor tensionate dintre SUA și China, Tudorescu vede totuși o premisă de stabilizare: „E o premisă a unei înțelegeri sau până la un punct poate vor fi aceste înțelegeri.”
Totodată, consultantul a atras atenția asupra expunerii economiei europene, în special a industriei auto, în fața potențialelor tarife suplimentare.
„Europa depinde foarte mult de industria auto, exporturile către SUA dacă vor fi tarifate suplimentar ar putea îngreuna ceea ce deja industria are niște probleme în Germania, Franța, Italia și altele ar veni suplimentar ca povară.”
În ceea ce privește inflația, semnalele dinspre Statele Unite nu sunt alarmante, a mai spus Tudorescu, estimările indicând „că inflația poate să crească cu jumătate de punct procentual, un punct procentual. Foarte mult. Deci să zicem că lucrurile până la un punct sunt controlabile.”
Pe plan european, însă, consultantul atrage atenția asupra costurilor suplimentare aduse de politicile energetice accelerate.
„Economia aceea green, în principiu sunt de acord cu a ne duce în acea zonă, dar depinde cu ce viteză, pentru că dacă ne ducem în 10 ani, ne costă mai mult pe toți europenii, dacă ne ducem în 20 de ani, în anumite etape, anumite borne, poate că lucrurile devin mai suportabile și pentru industrie și pentru consumator.”
O veste pozitivă vine dinspre Germania, care pare să revină pe drumul investițiilor.
„Se pare că se pune din nou pe niște investiții și n-aș spune aici doar investiții pe sector de apărare, vorbim și de infrastructură, energie, capacități energetice”, a explicat Tudorescu, subliniind schimbarea de paradigmă a unei țări cunoscute pentru disciplina fiscală.
Pe de altă parte, nici în alte state europene nu există o gestionare ideală a deficitului bugetar, ceea ce apropie tot mai multe economii de o acceptare tacită a deficitului.
„Acceptă un oarecare deficit. Pe de altă parte, vedeam că tot e vorba de creșteri de taxe în România, înțeleg că și prin Franța se vorbește de niște creșteri de taxe, nici acolo nu se gestionează foarte bine deficitul bugetar.”
În opinia sa, Europa începe să dea semne de revenire economică, chiar dacă acest lucru se traduce doar printr-o creștere modestă.
„Pentru Europa relansare înseamnă că de la 0% creștere economică măcar să ai un 0,5 sau 1, adică nu vorbim de 2-3% cum e în Statele Unite.”
Referindu-se la impactul general asupra Uniunii Europene, Tudorescu a subliniat: „Cel puțin nu mai avem o temere legată de recesiune în Europa. Ok, poate să fie recesiune prin câte o țară. Putem să avem poate în Italia, poate prin Franța, dar la modul general, când vorbim de întreaga zonă Euro și apoi de întreagă Uniune, inclusiv Europa de Est, nu ne mai gândim la recesiune neapărat. Ne gândim la o mică creștere economică destul de diferențiată.”
În ceea ce privește Europa de Est, Polonia rămâne un exemplu pozitiv. „Polonia se comportă destul de bine economic, în ultimii 2-3 ani a stat mai bine. Venind și către zona noastră, România, probabil că nu o să avem acel 2% creștere economică sau cât a fost estimarea inițială, probabil că să avea 1% sau 0,5%. Cel puțin nu ajungem sau sper să nu facem multe greșeli ca să ajungem în recesiune. Eu la ora asta spun că nu ajungem.”
În ceea ce privește încrederea în SUA ca partener global, Tudorescu recunoaște că aceasta a fost afectată, dar nu într-un mod ireversibil.
În România, acesta atrage atenția că cele mai bune măsuri economice care ar fi putut aduce o formă de echilibru bugetar nu au fost implementate la timp.
În opinia lui, ideile viabile au avut timp să fie formulate, dar tergiversarea luării unor decizii ferme riscă acum să conducă la soluții „improvizate” și „ineficiente”.
„Din tot ce s-a vehiculat în ultimele săptămâni și în ultimele zile, eu cred că ideile bune au avut timp să fie enunțate și să fie puse într-un plan. Ideile bune cam ar trebui să iasă pe piață zilele acestea cu ceva oficial în plan, pentru că orice s-ar spune de acum înainte riscă să fie niște idei proaste”, a declarat Cristi Tudorescu.
Una dintre propunerile care a stârnit critici puternice a fost taxa pe tranzacții bancare, despre care Tudorescu spune că ar fi „aberantă”.
În același timp, se așteaptă măsuri punctuale de reducere a cheltuielilor publice, cum ar fi comasarea unor instituții sau limitarea unor sporuri. În paralel, expirarea subvențiilor la energie electrică de la 1 iulie va duce, cel mai probabil, la creșterea facturilor, iar sprijinul de la stat ar trebui să se concentreze strict pe categoriile vulnerabile.
„Unele categorii pot să plătească mai aproape de prețul de piață. Sunt alte categorii care trebuie cumva sprijinite ca buget și atunci, ok, ca țară să nu mai cheltuim 2-3 miliarde de euro într-un an să subvenționăm pe toată lumea, poate cheltuim un miliard de euro, dar mers mai țintit. Și iată ai o economie de un miliard de euro”, a explicat analistul.
Comisia Europeană transmite, la rândul său, un mesaj clar: guvernele trebuie să își asume creșteri de venituri, nu doar tăieri de cheltuieli. Astfel, Tudorescu se așteaptă la introducerea unor taxe noi sau majorarea celor existente, cu impact asupra companiilor, dar și asupra populației.
„Creșterile de taxe ar putea afecta capacitatea noastră de a economisi, de a pune deoparte, de a investi”, a afirmat Cristi Tudorescu.
În ceea ce privește echilibrul macroeconomic, moneda națională rămâne stabilă pentru moment, dar există o marjă de flexibilitate care ar putea permite o depreciere controlată. Analistul nu vede, în prezent, motive de panică în legătură cu o ușoară slăbire a leului, comparând situația cu volatilitatea normală a altor monede regionale.
„Chiar dacă noi avem așa un soi de psihoză, că se depreciază, crește cu 1%, cu 2%, dar zlotul polonez fluctuează, coroana cehă fluctuează. Era clar că la un moment dat va trece Euro de 5 lei. Deci deocamdată nu este ceva îngrijorător dacă lucrurile rămân în parametrii cât de cât cunoscuți”, a spus acesta.
Totuși, totul depinde de cum va fi gestionat bugetul și deficitul fiscal în următorii ani. Credibilitatea României pe piețele financiare, interne și externe, este esențială pentru a evita un scenariu de criză severă. Tudorescu avertizează că România trebuie să acționeze rapid și coerent pentru a evita o criză de proporții în viitorul apropiat.
„Dacă reușim să controlăm deficitul, nu ajungem într-un risc de tipul Grecia. Am mai dat acest exemplu aici, într-o altă emisiune când am fost întrebat în cât timp cred că putem ajunge la scenariul Greciei. Dacă facem prostii, putem ajunge în 3 ani sau 4 ani”, a concluzionat Cristi Tudorescu.
