Cosmin Mălureanu, co-fondator și CEO Ascendia, subliniază la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV că lipsa de viziune, decalajul urban-rural, birocrația și implementarea fragmentată a digitalizării frânează modernizarea sistemului. Soluția, spune el, este un parteneriat real între stat și mediul privat, capabil să aducă tehnologia, competențele și conținutul necesar pentru școala viitorului.
„Educația este oaia neagră cel puțin în România. Cu toții știm că investițiile în educație sunt cele care generează garantat randament, garantat profit, doar că generează acest randament în economie, în bunăstare, pe termen lung. Tocmai de aceea, pentru că investițiile în educație au nevoie de termen lung pentru a se maturiza, ele sunt de cele mai multe ori ocolite”, a declarat Cosmin Mălureanu.
În opinia sa, fondurile europene au adus un aport important, însă departe de a rezolva problemele structurale.
„Vedem în ultimii ani că prin intermediul PNRR educația a primit un boost de bani, bani care se transformă mai departe în produse, servicii, utilități, construcții. Deci sunt mai multe beneficii pe care le are educația și sunt binevenitea”, a precizat el.
Unul dintre marile câștiguri ale pandemiei a fost accelerarea percepției că digitalizarea poate fi un aliat al educației. Dacă înainte de COVID-19 tehnologia era tratată cu suspiciune sau ignorată de decidenți, contextul crizei sanitare a obligat școala să adopte soluții digitale.
„De la pandemie, digitalizarea sau educația a primit cumva o altă perspectivă. Ușor, ușor, lumea a înțeles că tehnologia vine în sprijinul educației și este normal să fie utilizată în educație, ca adjuvant, evident, nu ca înlocuitor pentru învățarea sau predarea tradițională”, a explicat Mălureanu.
Totuși, el atrage atenția că achizițiile publice au fost făcute într-o manieră dezechilibrată, cu accent pe echipamente, dar fără pregătirea profesorilor și fără software educațional corespunzător.
„S-a luat mult hardware în primă fază. Ok. E foarte bine că s-a luat, este nevoie de el în școli. Mai departe, însă, pentru a fi utilizat, îi trebuie software. Și în cele din urmă, pe acest pachet trebuie instruire. Instruire făcută real, de către specialiști, nu doar instruire de dragul instruirii, de a se genera o hârtie.”
Profesorii rămân, spune el, în centrul procesului educațional și rolul lor devine chiar mai important în era digitală.
„Rolul profesorului, evident, în predare este central și mai departe tot el este cel care trebuie să înțeleagă cu adevărat puterea tehnologiei pentru a aduce în procesul de predare corespunzător. Iar ca să facă asta, trebuie evident instruit. Ne întoarcem din nou la instruiri, ne întoarcem la instruirea pe bune, pentru că știm bine că sunt, și s-a încurajat foarte mult, de foarte mulți ani, generarea de hârtii și diplome fără acoperire reală, doar pentru că se cer la dosar”, a subliniat co-fondatorul Ascendia.
O altă problemă majoră semnalată de Mălureanu este percepția falsă că educația este gratuită. În realitate, costurile suplimentare suportate de părinți – de la cursuri de programare și robotică până la pregătiri private – sunt cele care fac diferența și care, de fapt, pregătesc tinerii pentru viitor.
„Educația nu este gratuită și nu este gratuită pentru că cu toții plătim pentru ea pe de o parte. Și a doua dimensiune nu este gratuită pentru că știm foarte bine că sunt foarte mulți părinți care plătesc cercuri de robotică, de AI, de programare, de tot felul de alte activități colaterale școlii, pe care după părerea mea ar trebui să le facă copiii în școală.
Dar în școală cu parteneri privați. Încă o dată. Cred că școala nu poate ține pasul cu tehnologia modernă. Chiar sunt convins de treaba asta. Pentru că este un sistem care este mai încet. Cu cât e mamutul mai mare, cu atât se mișcă mai încet. Și se mișcă încet, iar pe de altă parte, tehnologia evoluează foarte, foarte rapid”, a declarat el.
Această realitate accentuează decalajele între urban și rural, dar aduce și surprize. În timp ce în sate există cazuri unde profesorii sunt suplinitori fără pregătire completă, există și exemple pozitive de dascăli implicați, care fac diferența.
„Paradoxal sunt foarte mulți profesori implicați din rural care fac lucrurile să se miște în ograda lor. Decât mulți din urban. Ideea că omul sfințește locul este adevărată. Urbanul, în schimb, are avantajul că sunt oamenii mai conectați la business, la piață, la realitățile vieții. Și este un pol din care să fie extrași profesori mai instruiți, din nou, decât zonele rurale. Unde la sat știm prea bine sunt școli unde profesorii sunt suplinitori, unde sunt profesori care n-au nici măcar 12 clase terminate și sunt profesori. Asta este realitatea”, a precizat Mălureanu.
În privința dotărilor, co-fondatorul Ascendia consideră că software-ul este „inima” unui sistem educațional digital, nu echipamentele.
„Realist vorbind, inima unui sistem este software-ul, nu hardware-ul. Software-ul teoretic poți să îl iei, să îl muți astăzi de pe tableta X pe tableta Y, de pe telefonul X pe Z și tot așa. Software-ul merge mai departe, el este esența. Hardware-ul este o bază importantă, dar este doar o bază. Deci a face dotări cu hardware care să nu fie urmate de software relevant pentru domeniu, în speță educație, este ca și când ai cumpărat un tractor și nu-l folosești. Pentru că nu i-ai pus benzină.”
Ascendia a dezvoltat deja platforme complexe de tip Learning Management System, editoare de conținut educațional multimedia și o bibliotecă impresionantă de lecții create de profesori, care numără peste 60.000 de unități de învățare.
„Avem o platformă, un Learning Management System pe care l-am implementat foarte mult în zona privată, adică zona companiilor mari, unde și ele au aceleași nevoi de trasabilitatea procesului de învățare. Avem un editor de conținut care, practic, facilitează crearea de unități de învățare cu materiale multimedia, cu teste, cu aplicații, cu lucruri interactive care să meargă pe orice dispozitiv. Avem, evident, o bibliotecă foarte, foarte mare de conținut dezvoltată de profesori. Avem peste 60 și ceva de mii de lecții făcute de profesori. Și care e în continuă dezvoltare. În acest moment, este clar că este cea mai mare din țară de departe și ritmul de creștere este foarte, foarte mare”, a detaliat el.
Cu o experiență de peste 18 ani în domeniu, Ascendia și-a construit notorietatea pe o piață dificilă și a integrat constant tehnologii de ultimă generație, inclusiv inteligență artificială.
„Istoric, noi am pornit așa de acum 18 ani. Sunt mulți ani de e-learning. Făceam e-learning când foarte mulți nu știau conceptul. Adică, da, am făcut foarte mult afară întâi, pentru că, din nou, cei de afară sunt mai rapizi în adopția tehnologiilor moderne”, a amintit Mălureanu.
Obiectivul actual este extinderea internațională, în special în Asia, unde adopția este mai rapidă, dar și în Europa de Est, unde decalajul în competențe digitale reprezintă o oportunitate. Totodată, el recunoaște că business-ul în educație este unul complex și de lungă durată.
„Business-ul în educație este complex și greu. Tocmai pentru că investițiile în educație iau timp să se maturizeze, să se vadă efectele. La fel e și cu soluțiile. Durează mult până le faci, durează mult să le vinzi, adică trebuie să poți să stai în picioare o perioadă destul de mare de timp până să ajungi să și încasezi. Cele mai multe companii din zona de e-learning mor pentru că nu au capacitatea să stea în picioare ani de zile până să ajungă la niște venituri care să acopere cheltuielile”, a concluzionat Cosmin Mălureanu.
