Dosarul în care Darius Vâlcov este judecat pentru fapte de corupție, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se suspendă, întrucât judecătorii au decis să sesizeze Curtea Europeană de Justiție cu privire la mai multe aspecte. Magistrații vor să afle, printre altele, dacă decizia Curții Constituționale a României privind completurile specializate este sau nu obligatorie și dacă dosarul trebuie rejudecat de completul de trei judecători.
”790/1/2019 - În majoritate, dispune sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare”, a transmis, joi, Înalta Curte de Casație și Justiție, scrie News.ro.
Magistrații sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu referire la următoarele întrebări preliminare:
1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care să soluționeze o excepție procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (neprevăzut de Constituția României) și să oblige o instanță de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeași instanță?
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secții a instanței supreme (completuri compuse din judecători în funcție, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiția specializării solicitată pentru a promova la secția penală a instanței supreme)?
3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, care interpretează o normă inferioară Constituției, de organizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, normă interpretată în mod constant, în același sens, de o instanță de judecată timp de 16 ani?
4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiție, include specializarea judecătorilor și înființarea unor completuri specializate la o instanță supremă?
De asemenea, magistrații au decis suspendarea judecării cauzei până la soluționarea cererii de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
”Cu recurs în 72 de ore de la pronunțare pe dispoziția de suspendare a judecății. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2019. Cu opinie separată în sensul respingerii sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene”, a mai transmis ICCJ.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, în 3 iulie, sesizarea privind lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților.
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis: 1. A admis sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților și a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003", a transmis atunci CCR.
Conform sursei citate, "cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003".
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.
Darius Vâlcov a fost condamnat pe data de 8 februarie 2018, de instanța supremă, la opt ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, spălare de bani și operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile ocupate, după ce ar fi cerut de la o firmă de construcții 20% din valoarea unor contracte publice, în perioada în care era edil.
