Prima licență de concesionare pentru exploatare a unui zăcământ de sare din România, încheiată de stat cu o companie privată, a fost aprobată, luând astfel sfârșit monopolul de facto al companiei de stat Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de Ministerul Economiei, pe exploatarea minieră a resurselor românești de profil.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În urma aprobării din iulie 2021, licența, încheiată în 2019 de ANRM cu firma Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL din București, pentru exploatarea perimetrului de sare gemă Nireș din județul Cluj, a și intrat în vigoare, relevă date analizate de Profit.ro.
Până în decembrie anul trecut, legea prevedea că toate licențele de exploatare minieră trebuie aprobate prin hotărâri de Guvern pentru a intra în vigoare. Atunci, însă, Legea minelor a fost amendată la propunerea deputatului PNL Claudiu Roman, însușită de Comisiile de Industrii și Mediu din Camera Deputaților și adoptată prin vot în plen. Actul normativ stipulează în prezent că licențele de exploatare se aprobă prin ordin al președintelui ANRM, cu excepția celor care vizează exploatarea aluminiului, minereurilor feroase, neferoase, nobile sau radioactive, a pământurilor rare și disperse, precum și a cărbunilor, pentru care a fost păstrată exigența juridică de aprobare prin HG.
Intrarea în vigoare a licenței de exploatare nu înseamnă automat și că lucrările miniere pot deja începe. Legea prevede că începerea activităților miniere prevăzute în licență se autorizează în scris de către ANRM, în termen de până la 360 de zile de la intrarea în vigoare a licenței, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente: dovada plății taxei pe activitatea minieră, dovada constituirii garanției financiare pentru refacerea mediului, certificatul de atestare fiscală, din care să rezulte că titularul licenței nu înregistrează obligații restante față de bugetul de stat, acordul/autorizația de mediu, avizul ANRM pentru programul anual de exploatare și acordul proprietarului sau administratorului terenului privind accesul la suprafețele necesare executării activității miniere prevăzute în programul anual de exploatare. După depunerea tuturor acestor acte, ANRM are la dispoziție 30 de zile pentru a autoriza începerea activităților miniere.
După cum a relatat Profit.ro, din proiecțiile privind evoluția prețului de vânzare a sării conținute în studiul de fezabilitate al investiției efectuat de concesionar a reieșit că valoarea resurselor de zăcământul de la Nireș poate depăși 2 miliarde de lei (2,046 miliarde lei), sumă ce reprezintă totalul producției valorificate pe durata contractuală a celor 20 de ani ai licenței de exploatare.
ANRM estimează că, pe durata concesiunii, bugetul de stat va încasa aproape 13,8 milioane euro din redevențe pe sarea extrasă de la Nireș, cota de redevență prevăzută de legislația în vigoare fiind de 1 euro pe tonă. În plus, concesionarul va plăti în fiecare an taxă pe activitatea minieră de exploatare, calculată la suprafața perimetrului, în valoare de 116.570 lei.
Licența de concesiune a fost încheiată în 2019. Durata concesiunii este de 20 de ani, cu posibilitate de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani. Salzbergwerk a derulat lucrări de explorare geologică pe perimetru încă din 2014, până în 2017. Perimetrul Nireș, în suprafață de 3.245 kmp, se află la 1,7 kilometri de satul Unguraș, aflat la rândul său la circa 23 kilometri de municipiul Dej.
Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL a fost înființată în octombrie 2013 de către Bogdan Ionuț Niță, fost partener de afaceri (la barul "La Magic Roma" și altele) cu Andrei Hrebenciuc, fiul omului politic Viorel Hrebenciuc și, potrivit presei care citează un rechizitoriu DNA, văr primar cu fiul politicianului PSD. Acesta este și în prezent asociat principal al firmei, cu aproape 39% din capital, precum și administrator, conform datelor termene.ro.
Următorii doi asociați ca nivel al participațiilor sunt nume mari din business-ul românesc. Astfel, 25,5% din părțile sociale ale viitorului producător de sare sunt deținute de societatea Radu Resources SA, controlată de soții Octavian și Anca Radu, patronii grupului Radu Holding, ce include business-urile Diverta, PinkPost, Sistec, TCE Holding, Flaro, Rimobi și Sunny Berry.
Tot 25,5% din Salzbergwerk deține și firma Winners Resources SRL din Cluj, deținută indirect de soții Horia și Simona Ciorcilă. Horia Ciorcilă este fondator al Băncii Transilvania și președinte al Consiliului de Administrație al instituției de credit.
Printre asociații Salzbergwerk se numără și firmele DKM Development SRL din București (10%), controlată indirect de Călin George Lupulescu, și Concrete DLX SRL (0,0625%) a omului de afaceri clujean Beniamin Timari.
Către finalul anului 2018, într-un raport privind piața locală a sării pentru deszăpezire, Consiliul Concurenței arăta că Salzbergwerk a solicitat din 2017 ANRM negocierea încheierii licenței pentru exploatare.
"Cu referire la perimetrul Nireș, Salzbergwerk Ressourcen und Investitionen SRL (în continuare Salzbergwerk), societatea care a derulat, în perioada 2014-2017, activitățile de explorare în baza licenței nr. 17098/2014, a solicitat, în data de 22.06.2017, acordarea directă, prin negociere, a licenței de exploatare. Urmare acestei solicitări, în data de 13.12.2017, ANRM a organizat ședința de negociere, în cadrul căreia reprezentanții Salzbergwerk au semnat contractul de negociere. Contractul de concesiune nu a fost semnat și de reprezentanții ANRM, motivul invocat fiind neconformitatea procedurii de negociere. În intervalul de peste un an scurs de la acest moment, ANRM nu a mai întreprins nicio acțiune pentru soluționarea solicitării de acordare a licenței de exploatare pentru perimetrul Nireș", se arată în raport.
Raportul Consiliului Concurenței concluziona că era vorba de o "situație generalizată de lipsă a aprobării prin Hotărâre de Guvern a licențelor de exploatare", care s-ar fi datorat, potrivit unui alt raport, al Curții de Conturi, "lipsei de implicare a conducerii ANRM cu privire la dispunerea de măsuri în vederea asigurării respectării prevederilor legale referitoare la aprobarea licențelor de exploatare, precum și lipsei unui control intern adecvat efectuat la nivelul ANRM, în ceea ce privește organizarea evidenței licențelor de exploatare".
