Societatea Națională a Sării (Salrom), monopolul controlat de Ministerul Economiei cu 51% din acțiuni, a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 25,96 milioane lei, cu 12% sub cel raportat în perioada similară a anului trecut. În iulie, compania a contestat în justiție o decizie de impunere a ANAF din februarie, prin care Fiscul soma Salrom să plătească peste 50 milioane lei reprezentând redevențe datorate și neplătite la bugetul de stat, inclusiv dobânzi și penalități.
Profitul brut al companiei a scăzut cu 5,5%, la 35,27 milioane lei, însă Salrom a plătit un impozit pe profit mai mare decât în ianuarie-iunie 2015, cu peste 26%, respectiv în sumă de 7,38 milioane lei, față de 5,84 milioane lei în prima jumătate a anului trecut. Cifra de afaceri a Salrom s-a comprimat cu 10,5%, la 127,42 milioane lei.
Veniturile totale ale Salrom au scăzut cu peste 5% (mai mult de 8 milioane lei) în primele 6 luni din 2016, de la 155,44 la 147,43 milioane lei, în timp ce cheltuielile s-au redus cu un procent similar (peste 6 milioane lei, în cifre absolute), de la 120,16 la 114,08 milioane lei.
CITEȘTE ȘI Uber a înregistrat pierderi de peste 1,27 miliarde de dolari în primul semestru Salrom se judecă în prezent cu ANAF, după ce Fiscul a efectuat anul trecut un control la compania de stat, prin care a verificat legalitatea calculului și achitării redevenței miniere pentru producția de sare, și a stabilit obligații de plată suplimentare de 30,69 milioane lei pentru perioada 2010-2013, plus dobânzi, penalități și majorări de întârziere, în total circa 50,1 milioane lei.
Într-o primă fază, în ianuarie 2016, Salrom a contestat la Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei decizia de executare silită, însă contestația i-a fost respinsă. Ulterior, în iulie, Salrom a cerut l Curtea de Apel București anularea deciziei de impunere a ANAF, instanța nestabilind până în prezent un termen de judecată.
Salrom a plătit în martie 2016 38,1 milioane lei din datoria reclamată de Fisc, pentru a frâna creșterea penalităților. "În luna martie 2016 s-a achitat suma de 38.102.686 lei, reprezentând redevență suplimentară în sumă de 30.690.354 lei, iar restul în sumă de 7.412.332 lei dobânzi și majorări de întârziere la plată. Suma a fost achitată pentru protejarea patrimoniului societății, în sensul stopării creșterii accesoriilor fiscale, dar concomitent societatea continuă toate diligențele în instanță pentru atacarea deciziei de impunere", se arată într-un document al companiei.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Companiile de stat își vor elabora, până la sfârșitul acestui an, propria politică de sponsorizări În primul rând din cauza datoriilor la plata redevenței miniere constatate de Fisc, profitul net al Salrom a scăzut cu peste 35% anul trecut, de la 24,53 la 15,84 milioane lei. Motivul este că societatea a fost nevoită să constituie provizioane pentru litigiul cu ANAF (23,83 milioane lei), pentru litigii cu salariații care reclamă neacordarea celui de-al 13-lea salariu în perioada 2012-2015 conform contractului colectiv de muncă (12,95 milioane lei) și pentru neplata de către CNADNR a unor livrări de sare pentru deszăpezirea drumurilor din 2013-2014 (4,98 milioane lei).
Salrom deține 14 licențe de concesiune și exploatare de sare și alte produse nemetalifere, cele mai multe încheiate în anii 1998-1999. Aceste licențe prevăd un nivel al redevenței de 2% din valoarea anuală a producției de sare, similar cu cel din prima variantă a Legii minelor, cea din 1998.
Între timp, însă, atât legea, cât și normele secundare au fost modificate în mai multe rânduri, iar redevențele miniere, inclusiv cele pentru sare, au fost majorate de mai multe ori. Salrom și alte companii miniere susțin însă că datorează redevențele inițiale, cele prevăzute de licențele de concesiune, și nu pe cele majorate prin modificări de legislație.
CITEȘTE ȘI Fiscul le-a lăsat pe fiicele lui Voiculescu și pe Marian Iancu fără acțiuni la o fermă, respectiv fără o stație de carburanți De altfel, după cum Profit.ro a scris aici, inspectorii guvernamentali au constatat, în urma unui control desfășurat anul trecut la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), că unele companii miniere titulare de licențe de concesiune pentru exploatare refuză să plătească redevențele miniere prevăzute de legislația în vigoare, majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune cu autoritățile române, și plătesc doar cuantumul inițial al acestora, susținând că statul le-a majorat ulterior ilegal, prin încălcarea mai multor prevederi din Legea minelor. Lista acestor companii nu este divulgată de autorități, dar totalul redevențelor neplătite din această cauză se ridica, la data constatării, la aproape 38 de milioane de lei (peste 8,5 milioane de euro).
Inspectorii guvernamentali i-au transmis premierului Dacian Cioloș că unele companii miniere cu operațiuni în România refuză să încheie acte adiționale la licențele de concesiune pentru exploatare, pentru a modifica astfel cuantumul redevențelor datorate statului, ca urmare a majorării acestora în Legea minelor.
Companiile respective acuză că statul a majorat ilegal redevențele miniere și invocă în acest sens articolul 21 alineatul 2 al Legii minelor, care stipulează că "prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului".
CITEȘTE ȘI OMV Petrom redă "în arendă" zăcămintele de la Țicleni, după preluarea Petrofac de către Expert Petroleum Alte motive de refuz pentru plata redevențelor majorate invocate de operatori sunt articolul 45 alineatul 1 din lege, care prevede că redevența minieră cuvenită bugetului de stat este stabilită la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare, precum și articolul 60 alineatul 1, conform căruia "prevederile licențelor în vigoare rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate".
Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Profit.ro, Salrom s-a clasat, anul trecut, pe locul 2 în topul companiilor exportatoare cu capital românesc. Societatea, singurul producător de sare din România, a realizat anul trecut o producție de 2,18 milioane de tone, în creștere cu 6% față de anul precedent, pe fondul majorării cererii, din care un sfert a fost exportat în Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia și Republica Moldova. România are cele mai mari rezerve de sare din regiune, suficiente pentru câteva sute de ani, dar exporturile sunt efectuate în general în țările vecine, deoarece, pe distanțe mai mari, transportul ajunge la o pondere prea mare în prețul final, sarea fiind o marfă ieftină.
Salrom este singurul concesionar de perimetre miniere de exploatare de sare din România și unic producător autorizat de sare, fiind clasificat, conform legislației în vigoare, ca "societate de interes strategic". Celălalt acționar al Salrom este Fondul Proprietatea, care deține 49% din capitalul producătorului de sare.
Fondul cere de mai mult timp listarea la Bursă a companiei, pentru a-și putea vinde deținerea. În aprilie, vicepremierul și ministrul Economiei, Costin Borc, declara că listarea nu se poate face până în luna noiembrie, când expiră mandatul actualului Guvern, pentru că nu există timp fizic. Borc a precizat că nu este vorba de o decizie politică, ci de aspecte tehnice care trebuie îndeplinite până la momentul listării.
