Fiscalitate

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, susține că nu va fi introdusă nicio taxă pe sere sau solarii, punctând că această inițiativă, "strecurată pe furiș în lege", e în afara deciziei politice agreate de partidele care susțin Guvernul.

Președintele Vladimir Putin a semnat vineri o reformă fiscală majoră prin care taxa pe valoarea adăugată va crește anul viitor la 22%, de la 20%, măsură menită să acopere deficitul bugetar generat de cheltuielile militare în creștere și de scăderea veniturilor din petrol și gaze pe fondul sancțiunilor occidentale.

Plata taxei judiciare de timbru va fi eliminată în cazul cererilor de divorț și partaj de bunuri comune atunci când sunt formulate de victime ale infracțiunii de violență în familie împotriva agresorilor lor, conform unui proiect de lege promulgat de președintele Nicușor Dan.

Veniturile bugetului de stat pentru 2025 se reduc per sold cu 2,11 miliarde lei, în principal ca urmare a diminuării sumelor din PNRR și a fondurilor europene, care scad cu aproape 1,9 miliarde lei. Creșterea încasărilor din impozitul pe profit, cu 939,7 milioane lei peste program, și avansul veniturilor nefiscale, cu 236,4 milioane lei, nu compensează scăderile înregistrate la alte impozite pe profit, TVA, taxe pe utilizarea bunurilor și impozitul pe venit și salarii, conform celei de-a doa rectificări bugetare din acest an, adoptată de Guvern.

Cuantumul pensiilor magistraților va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, astfel că majorarea vârstei de pensionare se va realiza treptat, între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2041, conform noului proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Guvernul a adoptat proiectul azi, la termenul limită prevăzut în PNRR pentru această reformă, dar angajarea efectivă va avea loc săptămâna viitoare.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România pentru a discuta despre măsuri care urmează să fie luate pentru mediul de afaceri.

La inițiativa reprezentanților IMM România, premierul Bolojan a avut, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (IMM România), prilej cu care au fost analizate aspecte care țin de stabilitatea regimului fiscal al microîntreprinderilor din România, accesul companiilor la finanțări, precum și despre aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA).

Draftul celei de-a doua rectificări a bugetului de stat pe anul acesta stipulează abrogarea prevederilor cu privire la alocări de sume ministerelor Muncii și Energiei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze în vederea acoperirea costurilor plafonării prețurilor finale la consumatori, atât din legea bugetară inițială pe 2025, adoptată în februarie, cât și de la prima rectificare, aprobată în prima zi a lunii trecute.

Veniturile bugetului de stat pentru 2025 se reduc per sold cu 2,11 miliarde lei, în principal ca urmare a diminuării sumelor din PNRR și a fondurilor europene, care scad cu aproape 1,9 miliarde lei. Creșterea încasărilor din impozitul pe profit, cu 939,7 milioane lei peste program, și avansul veniturilor nefiscale, cu 236,4 milioane lei, nu compensează scăderile înregistrate la alte impozite pe profit, TVA, taxe pe utilizarea bunurilor și impozitul pe venit și salarii.

Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 108,87 mld lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere cu 0,55 miliarde lei față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024, de 109,42 miliarde lei, respectiv 6,22% din PIB. Datele financiare la finalul lunii octombrie validează eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României: deficitul este în scădere față de aceeași perioadă a anului precedent, veniturile înregistrează o creștere robustă, iar resursele sunt direcționate prioritar către investiții record.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a confirmat că a discutat cu Ministerul Proiectelor Europene introducerea în locul programului Rabla a unei subvenții în sistem de leasing social, finanțată cu fonduri europene, după cum a anunțat Profit.ro. Această idee va fi amânată cel puțin un an, iar programul Rabla va continua doar dacă există bani la buget, a mai spus ministrul.

Coaliția de guvernare va discuta orice analiză privind nivelul salariului minim pe anul 2026, inclusiv dacă va crește suma scutită de taxe din cadrul remunerației minime brute.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, confirmă informațiile Profit.ro conform cărora își dorește eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

Guvernul va aproba a doua rectificare bugetară, în care veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează.

Deficitul bugetar a fost, în luna octombrie anul acesta, de 5,7% din PIB, comparativ cu 6,2% în aceeași perioadă a anului trecut, transmite ministrul Finanțelor.

Datoria statului român va ajunge anul acesta la 1.130 miliarde lei, 59% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși în premieră 3% din PIB, urmând ca în 2026 România să devanseze chiar Grecia la ponderea în economie a cheltuielilor statului cu dobânzile, conform analizei Profit.ro.

”Catalogul firmelor”, care urma să fie întocmit de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și care inițial obliga toate firmele să fie înscrise, în schimbul unei taxe, a fost eliminat complet din textul unui proiect legislativ, adoptat acum de Parlament, prin votul final al Camarei Deputaților.