Macro

Provocări majore sunt semnalate la companiile din România, pornind de la creșteri de taxe și impozite. În aceste condiții, tot mai multe firme ajung să fie scoase la vânzare, la prețuri mici, departe de vârfurile din timpurile bune.

Veniturile bugetului de stat pentru 2025 se reduc per sold cu 2,11 miliarde lei, în principal ca urmare a diminuării sumelor din PNRR și a fondurilor europene, care scad cu aproape 1,9 miliarde lei. Creșterea încasărilor din impozitul pe profit, cu 939,7 milioane lei peste program, și avansul veniturilor nefiscale, cu 236,4 milioane lei, nu compensează scăderile înregistrate la alte impozite pe profit, TVA, taxe pe utilizarea bunurilor și impozitul pe venit și salarii.

Ministrul Finanțelor a afirmat că anul viitor România țintește revenirea economică, iar ministerul pe care îl conduce susține măsuri de relansare care să fie compatibile cu consolidarea fiscal-bugetară.

Eșecul procedurii de selecție a 2 noi șefi executivi ai companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, va costa România 12 milioane euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar per total, nefinalizarea la timp, până mâine, 28 noiembrie, a desemnării conducerilor la toate întreprinderile publice din energie, va veni cu o penalizare PNRR de peste 20 milioane euro, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prelungește termenul de înscriere în cadrul programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „Start-Up Nation – România”, ediția 2024.

Prețurile locuințelor au crescut cu procente cuprinse între 60% - 90% în ultimii șase ani în marile orașe din România.

Numărul proiectelor de investiții care vor fi considerate prioritare și introduse pentru finanțare în bugetul pentru 2026 a ajuns la 265, conform centralizării analizate de Profit.ro.

Băncile au acumulat tot mai multe titluri de stat pe măsură ce România și-a crescut accelerat datoria publică în ultimii cinci ani, în detrimentul finanțării economiei reale. Din plutonul de șase mari bănci, una se desprinde ca mare finanțator al statului... și este deținută chiar de stat, relevă analiza Profit.ro.

Procedura de selecție a 2 noi șefi executivi ai companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a eșuat și va fi reluată, efectul cel mai probabil fiind că România va pierde 16 milioane de euro din PNRR, întrucât nu va putea respecta termenul de 28 noiembrie, de îndeplinire a jalonului privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice din sectorul energetic.

Europenii au cumpărat, în premieră, mai multe mașini cu propulsie plug-in hybrid decât diesel.

Piața proprietăților rezidențiale premium din București a cunoscut o creștere semnificativă a prețurilor în ultimii ani, ajungând la niveluri record, în special în zonele exclusiviste precum Primăverii, Kiseleff, Aviatorilor și Dorobanți.

Angajatorii din România au postat în ultima lună peste 22.000 de locuri de muncă, o parte dintre aceștia fiind în pregătire pentru sezonul de sărbători, când volumul de activități crește și au nevoie să își extindă echipele.

Ritmul creditării continuă să slăbească în termeni nominali și soldul împrumuturilor este în scădere în termeni reali, pe fondul inflației ridicate. Totodată, firmele se îndreaptă tot mai mult spre finanțarea mai ieftină în valută. În același timp, masa monetară își încetinește creșterea nominală, pe fondul scăderii depozitelor la vedere.

Profitabilitatea băncilor românești a scăzut la 9 luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deși profitul net s-a păstrat în jurul nivelului de 11,6 miliarde de lei, nivelul real a scăzut cu circa o zecime, pe fondul inflației ridicate. Rata creditelor neperformante își continuă creșterea ușoară.

Zilele acestea ajung la scadență împrumuturi de pe piața internă de 15,2 miliarde de lei, un vârf pentru acest an. Costurile de finanțare au scăzut însă în ultima lună și jumătate și în ultimele zile au intrat sub cele ale Ungariei, după multă vreme, conform analizei Profit.ro.

Economia a stagnat în al treilea trimestru al anului, în condițiile în care exporturile au scăzut, iar investițiile au crescut.

Dintre cei 136.334 e cetățeni din afara UE cu permise de muncă în România, înregistrați la finele lunii august, 68.361 de persoane, adică jumătate dintre muncitorii străini, provin din Nepal, cel mai mare număr, și Sri Lanka, relevă un studiu al Consiliului Economic și Social (CES). Anul 2025 a înregistrat o temperare a ritmului cererilor de permise, pe un trend în scădere și la nivel european. Apartenența României la Uniunea Europeană, cu norme clare privind respectarea drepturilor lucrătorilor, dar și perspectiva unei mobilități în alte state europene sunt atuuri pentru imigranți prin comparație cu locurile de muncă mai bine plătite din țările Orientului Mijlociu.