Procedurile judiciare împotriva a trei foști membri ai Guvernului, inclusiv împotriva fostului premier Edouard Philippe, au fost abandonate luni, la cinci ani de la deschiderea investigațiilor cu privire la gestionarea pandemiei covid-19 de către Curtea de Justiție a Republicii (CJR), relatează AFP.
”Comisia de instrucție a Curții de Justiție a Republicii a luat decizia abandonării procedurilor”, în conformitate cu ”rechizitoriul Ministerului Public de la 20 mai”, a anunțat într-un scurt comunicat procurorul general de pe lâng Curtea de Casație, Rémy Heitz, fără să detalieze motivațiile magistraților.
Această hotărâre nu este o surpriză.
Abandonarea procedurilor cerută în mai, în cazul fostului premier Edouard Philippe (mai 2017-iulie 2020), fostului ministru al Sănătății Agnès Buzyn (mai 2017–februarie 2020) și succesorului său Olivier Véran (februarie 2020-mai 2022), îndepărta perspectiva unui proces, în pofida faptului că CJR urma să tranșeze.
””Era așteptată”, a declarat simplu Agnès Buzyn, contactată de AFP.
Avocații celor trei politicieni, contactați de AFP, nu au dorit să se exprime sau nu au răspuns.
CJR este singura jurisdicție abilitată să urmărească și să judece membrii unui guvern - premieri, miniștri și secretari de stat - cu privire la infracțiuni penale și delicte comise în exercitarea funcției.
Această procedură judiciară a fost deschisă în iulie 2020 cu privire la punerea în pericol a vieții altuia și abținere voită de la lupta împotriva unui sinistru, în urma unei serii de plângeri - ale unor medici, pacienți, sindicate - în care se denunța o proastă anticipare a Guvernului sau măsuri tardive.
Potrivit Santé publique France, 168.000 de persoane au murit din cauza covid-19 din 2020 și până în septembrie 2023, dată la care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a pus capăt urgenței sanitare mondiale.
Rechizitoriile erau ele însele previzibile. Cei trei politicieni nu au fost inculpați, ci au fost plasați sub statutul mai favorabil de martori asistați.
Inculparea lui Agnès Buzyn cu privire la punerea în pericol a vieții altuia, pronunțată în septembrie 2021, a fost anulată de către Curtea de Casație în ianuarie 2023.
”NUMEROASE INIȚIATIVE”
Rémy Heitz, care exercită funcții atât la Ministerul Public, cât și la CJR, explica în mai că investigațiile au stabilit că ”numeroase inițiative au fost luate de către Guvern în vederea luptei împotriva pandemiei covid-19, împiedicând reținerea infracțiunii de abținere voită de a lupta împotriva unui sinistru și constituirea sa împotriva lui Edouard Philippe și Olivier Véran".
În privința lui Agnès Buzyn, Parchetul General a relevat că ea a plecat din funcția de ministru al Sănătății la 16 februarie 2020, ”dată la care niciun sinistru în sensul Codului Penal nu era încă caracterizat” în Franța, iar primul deces al unui bolnav contaminat cu covid-19 a ”intervenit la 25 februarie 2020”.
Potrivit rechizitoriilor Parchetului General, de care AFP scrie că are cunoștință, dacă măsurile luate ”nu au fost suficiente pentru a evita drame care au îndoliat numeroase familii”, Codul Penal ”nu vizează să pedepsească o politică publică care nu și-ar fi atins în întregime obiectivul”, ”ci indivizi care în mod voit au refuzat să ia vreo măsură de natură să combată un sinistru”.
”Acesta nu este cazul domnului Philippe și domnului Véran care, fiecare la nivelul său, au luptat împotriva epidemiei încă de la apariția ei în Franța”.
”CENTRALIZARE EXCESIVĂ”
”Nu-i revine unui judecător penal să judece pertinența” alegerilor făcute, rezultate uneori ”din arbitraje între obiective de interes general opuse” și într-un context al unor ”cunoștințe științifice în evoluție constantă”, afirma Parchetul General.
Mai ales măștile le-au lipsit lucrătorilor din domeniul sănătății în sectorul privat, în martie 2020, însă acest lucru a fost rezultatul unei ”alegeri” guvernamentale de ”prioritizare a serviciilor spitalicești” și nu unei ”abțineri de a acționa”.
Plasarea în carantină, considerată prea tardivă de către reclamanți, este de asemenea o ”alegere politică” de a ”arbitra între diverse obiective”: ”sănătatea publică, libertatea de a circula, de a munci”.
Această analiză pare să se abată de la munca realizată de magistații Comisiei de instrucție care, chiar dacă au decis abandonarea procedurilor, au subliniat o ”centralizare excesivă”, o ”complexitate prea mare a dispozițiilor administrative” sau o ”dimensionare insuficientă a Santé publique France", releva în mai Parchetul General.
Acest dosar va alimenta o procedură judiciară împotriva unor autori necunoscuți, la Secția Sănătății Publice a Tribunalului de la Paris, cu privire la punerrea în pericol a vieții altuia, omucideri și răniri involuntare.
