Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Artesana, Carmistin, CEC Bank, Domeniile Sâmburești
Proiectul "RAPID" (Reducerea Poluării din Spațiul Rural) este un proiect al Ministerului Mediului, prin care se urmărește consolidarea capacității instituționale de monitorizare a poluării din agricultură și transferul de cunoștințe către fermieri pentru a reduce poluarea agricolă.
Directorul din Ministerul de Mediu Mihai Constantinescu a arătat că proiectul are o componentă instituțională prin este finanțată inclusiv Autoritatea Națională Fitosanitară, pentru investiții în echipamente de laborator, în sisteme de digitalizare, în centre mobile de inspecție, astfel încât echipamentele care aplică pesticide să fie inspectate coform cerințelor legale.
De asemenea, pe partea instituțională, sunt finanțate investiții și în Administrația Națională Apele Române, în principal în echipamente de laborator și în sisteme informatice.
Partea de finanțare pentru fermieri include, printre altele, un sistem de prevenire și de alertă pentru boli și dăunători, drone pentru culturi și dăunători, sisteme automate de furajare sau roboți pentru eliminarea dejecțiilor.
În acest scop, Ministerul Mediului colaborează cu organizațiile de fermieri, precum Federația Națională Pro Agro și Asociația Fermierilor din România.
”Avem peste 400 de grupuri de discuții în care, prin intermediul unor facilitatori cu experiență în agricultură, să putem să simulăm discuții pre eficientizarea utilizării inputurilor din agricultură, astfel încât beneficiul economic să rămână la fermie, iar beneficiul nostru a tuturor, cel de mediu, să se resimtă în societate. Despre ce este vorba? Despre discuții aplicate pe tema utilizării eficiente a inputurilor din agricultură, îngreșămintele chimice, pesticidele, antibioticele în fermele zootehnice, dar și utilizarea dejecților din fermele zootehnice”, a arătat Mihai Constantinescu.
Există, astfel, o schemă de granturi, concentrată pe investiții de mediu în ferme, în care sunt alocate 11 milioane de euro. Apelul de depunere de proiecte de investiții de mediu în ferme a fost lansat în aprilie, depunerea s-a terminat în luna iunie, iar ministeril se află la contractare, fiind selectate 62 de proiecte și semnate deja 23. Până la final de an vor contractate toate, astfel încât la începutul anului următor să vină și echipamentele la fermieri, a mai spus Mihai Constantinescu.
Ca exemple de finanțări, este vorba de investiții de bază pentru gestionarea dejecților în ferme, respectiv încărcătoare frontale, mașini de împrăștiere a gunoiului de grajd, investiții în bazine de retenție pentru dejecții, pompe, sisteme de ventilație pentru ca amoniac.
”Ca principiu noi gândim că azotul care se pierde din dejecții reprezintă poluare, poluarea cu nitrat, din apele subterane, nitronizarea apelor de suprafață, dar și o pierdere economică pentru fermieri. Azotul, în principiu, azotul de amoniu, știm cu toții că s-a scumpit. Normal, fermierii nu pot aplica doar îngrășăminte organice, cine vrea să facă o producție bună, dar poate să scadă din cantitatea necesară de azot chimic care trebuie aplicată prin o mai bună utilizare a îngrășămintelor organice”, a arătat directorul.
Proiectul finanțează și tehnologie recentă, precum roboți care strâng dejecțiile mult mai eficient, astfel încât pierderele de azot prin emisii de amoniiz la dermele zootehnice să se reducă.
De asemenea, pentru aplicarea eficientă a îngrășămintelor chimice, sunt finanțate drone care verifică concentrația de clorofilă din plante, observă unde este deficitul de azot în culturi și generează hărți care sunt apoi importate de alte echipamente distribuitoare de îngrășăminte chimice, care aplică variabil.
”Tot pe aplicare variabilă avem acele mașini de erbicidat care au GPS. Înseamnă că aplică produse de protecție a plantelor variabil, în funcție de viteză, dacă detectează o anumită cantitate la hectar, fix pe aceea o aplică, au duze antiderivă, antivânt, astfel încât aplicarea să fie localizată la nivelul plantelor și au acel sistem de închidere a segmentelor pentru evitarea suprapunerilor la întoarccerea agregatului și în același timp, normal, și acele sisteme automate de ghidaj, autoghidaj al tractoarelor”, a mai spus directorul Constantinescu.
”Toate aceste sisteme pentru aplicarea pesticidelor, unele dintre ele au sisteme de inteligență artificială, identifică practic echipamentul, plantele dăunătoare, buruienile, iar aplicarea de pesticide este punctuală, fix pe plantă, astfel încât să se facă o economie de pesticide”, a adăugat directorul din Ministerul Mediului.
Ministerul finanțează prin program și drone, pentru diferite scopuri legate de culturi.
”Avem și drone, care permit intrarea în cultură când cultura este matură, astfel încât daunele tehnologice să fie minime, avem stații agrometeorologice cu, întotdeauna, un sistem de analiză a datelor, astfel încât să genereze alerte în funcție de condițiile meteorologice care pot conduce la întrunirea parametrilor pentru diferite boli și dăunători”, a mai spsu Miohai Constantinescu.
Sunt de asemenea finanțate investiții pentru reducerea consumului de antibiotice în zootehnie, prin automatizare.
”Sunt sisteme de furajare complet automate, care țin cont pe necesarul de hrană a animalelor, urmăresc starea de sănătate a animalelor, vin împreună și cu acele coliere care urmăresc mobilitatea, mișcarea animalelor și transmit alerte în cazul în care animalele se comportă altfel decât ar trebui.
Și mai avem sisteme pur și simplu de bunăstare direct a animalelor, perii rotative pentru igienă corporală, dar și căzi cu soluții de tratament pentru ongloane, unghii și igienizare a fermelor”, a mai explicat directorul.
Potrivit acestuia, scăderea consumului de antibiotice din ferme trebuie să se resimtă, astfel, și în produsele pe care noi le consumăm, dar și în apele reziduale.
