' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
El apreciază că una dintre deciziile care se impun vizează obligativitatea utilizării ROeID, soluția oficială de identitate digitală a populației în fața autorităților.
Evenimentul a fost transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
Digitalizarea administrației publice ar trebui evaluată pornind de la experiența cetățeanului, nu doar de la sistemele informatice implementate în instituții, spune Savu.
Un criteriu esențial este dacă oamenii reușesc să obțină mai ușor serviciile de care au nevoie, fără să fie nevoiți să navigheze între numeroase instituții sau să furnizeze repetat aceleași informații: "Cetățeanul nu trebuie să știe de toate instituțiile, el vede statul român ca fiind statul român", afirmă Savu.
Un alt indicator important este interoperabilitatea, respectiv capacitatea instituțiilor de a face schimb de date fără a solicita cetățenilor documente pe care aceștia le-au furnizat deja. Savu dă exemplul Republicii Moldova, unde au loc aproximativ trei milioane de schimburi de date pe zi între instituțiile statului. În opinia sa, România ar trebui să urmărească și reducerea timpului necesar pentru obținerea unor drepturi sau servicii. De exemplu, în Austria, informația privind nașterea unui copil este transmisă de spital, iar părinții pot primi acasă documentele și beneficiile necesare, fără să fie nevoiți să parcurgă separat toate procedurile.
Pentru a îmbunătăți serviciile publice, administrația trebuie să consulte sistematic utilizatorii, inclusiv prin grupuri de discuție și evaluări realizate după implementarea unui serviciu. Savu consideră că România a făcut progrese importante în digitalizarea proceselor interne, însă acestea nu se reflectă întotdeauna în experiența cetățeanului. El atrage atenția și asupra rolului funcționarilor publici, care ar trebui să poată ajuta persoanele care întâmpină dificultăți în utilizarea serviciilor online, după modelul unor practici din Marea Britanie.
În opinia reprezentantului Metaminds, următoarea etapă presupune inclusiv schimbarea modului în care sunt concepute legile. Acesta susține adoptarea principiului "digital first", astfel încât reglementările să fie gândite de la început pentru a putea fi implementate digital, nu adaptate ulterior unor sisteme informatice. Ca exemplu, el menționează Danemarca, unde un criteriu de evaluare a legislației este dacă aceasta poate fi transpusă într-un algoritm. În paralel, instituțiile ar putea utiliza în comun aplicații pentru funcții precum contabilitatea, salarizarea și gestionarea documentelor.
O altă direcție este aplicarea principiului "once only", potrivit căruia cetățeanul furnizează o singură dată datele necesare, iar instituțiile le accesează ulterior din surse autentice. Fiecare minister ar trebui să fie responsabil pentru anumite categorii de date, pe care celelalte instituții să le poată utiliza în condiții de securitate, fără să-și construiască baze de date paralele. Această infrastructură ar putea susține și folosirea inteligenței artificiale în administrație, însă tehnologia trebuie privită ca un mijloc de eficientizare, nu ca un scop în sine.
"Sunt inginer și asta înseamnă că eu privesc tehnologia ca pe un mijloc de eficientizare. Scopul topoarelor nu a fost inventarea toporului, a fost să tăiem mai repede niște copaci. Scopul trenului nu este să ne bucurăm și să auzim "ciu-ciu", ci să ne ducă dintr-o parte în alta mai repede. Cred că trebuie să privim tehnologia ca pe un instrument, nu ca pe un obiectiv în sine. (…) Un topor folosit cu celeritate", a spus el.
Savu subliniază că digitalizarea nu trebuie să elimine interacțiunea umană acolo unde aceasta rămâne importantă, în special în domenii precum sănătatea. În schimb, utilizată adecvat, inteligența artificială poate îmbunătăți rezultatele și poate elibera timp pentru specialiști. El oferă exemplul unui studiu din Suedia, realizat pe 100.000 de femei, în care utilizarea AI în screeningul pentru cancerul mamar a fost asociată cu identificarea timpurie a cu 29% mai multe cazuri și cu 44% mai mult timp disponibil pentru radiologi.
Un obiectiv pentru România până în 2030 ar putea fi crearea unui portal prin care fiecare cetățean să poată vedea ce date deține statul despre el, cine le-a accesat și în ce scop. Potrivit lui Savu, un asemenea mecanism ar putea contribui la creșterea încrederii în serviciile publice și ar stimula instituțiile să își interconecteze sistemele. El atrage atenția și asupra nivelului competențelor digitale de bază din România, situat la 32%, față de o țintă de 80%. În acest context, transparența privind utilizarea datelor personale ar putea deveni un element important al relației dintre cetățeni și administrație.
Printre măsurile pe care le-ar prioritiza se numără introducerea obligativității utilizării unei identități digitale, în locul caracterului opțional actual al sistemului. Identitatea ar putea constitui baza pentru conectarea serviciilor asociate diferitelor etape ale vieții, de la naștere și educație până la pensionare, inclusiv pentru reprezentarea legală a copiilor. În același timp, Savu atrage atenția asupra necesității protejării datelor prin separarea accesului între domenii. El prezintă modelul austriac, în care domenii precum sănătatea, pensiile, munca și educația folosesc identificatori specifici, legați criptografic de identitatea persoanei, astfel încât accesul la un sistem să nu ofere automat acces la toate datele acesteia.
Metaminds a apărut din dorința de a avea o abordare integrată, bazată pe expertiza tehnologică și capacitatea de implementare. A construit competențele necesare pentru a proiecta, implementa și opera servicii și soluții digitale, de la infrastructuri naționale complexe la sisteme care susțin activitatea organizațiilor și eficiența proceselor administrative în sine.
Metaminds a investit constant în oameni, în competențe, resurse și capabilități, anticipând evoluțiile pieței și cerințele proiectelor de anvergură. De asemenea, are o abordare care s-a reflectat în livrarea celor mai mari proiecte naționale din sectorul IT&C, precum și în integrarea unor tehnologii avansate. De asemenea, consideră că tehnologia are un potențial unic și o responsabilitate importantă de a genera valoare concretă pentru cetățeni, instituții și societate.
Compania integrează această perspectivă în proiectarea concretă, în implementarea și integrarea soluțiilor sale. Dezvoltă astfel arhitecturi modulare, scalabile și adaptabile la cerințe în continuă schimbare.
Răzvan Savu, Chief Growth & Innovation Officer Metaminds, are peste 15 ani de experiență în tehnologie, strategie, inovație și dezvoltarea afacerilor. Înainte de a se alătura Metaminds, a avansat în cadrul Orange România de la Senior Architect la Digital Engineering Manager și a coordonat echipe de inginerie, sisteme de anvergură folosite de milioane de clienți. De asemenea, a coordonat investiții tehnologice semnificative și negocieri complexe cu furnizorii.
