Economia mondială a crescut cu 3% în ritm anual în primul trimestru, mai lent comparativ cu avansul de 3,8% înregistrat în trimestrul anterior, dar peste creșterea de 2,7% preconizată în aprilie, arată FMI într-o actualizare a raportului său privind perspectivele economiei mondiale.
“Acest lucru poate fi explicat parțial prin creșterea constantă a ponderii energiei regenerabile în producția globală de energie și prin faptul că multe economii sunt mai puțin intensive energetic decât erau chiar și cu doar câțiva ani în urmă, ceea ce le face mai rezistente decât se aștepta la prețuri mai mari ale energiei.
Sprijinul fiscal și cererea internă robustă din unele țări contribuie, de asemenea, la susținerea creșterii”, conform raportului actualizat.
FMI notează că o mare parte din surpriza pozitivă a fost concentrată în câteva economii bine integrate în lanțul valoric tehnologic global, chiar dacă unele dintre aceste economii au fost, de asemenea, expuse la perturbări ale pieței de mărfuri cauzate de război.
De exemplu, primii patru exportatori neți de hardware legat de inteligența artificială - Taiwan, Coreea de Sud, Thailanda și Malaezia - au generat o creștere medie suplimentară anualizată de 4,4 puncte procentuale (ajustată sezonier), în timp ce restul țărilor lumii au surprins negativ, creșterea reducându-se cu 0,3 puncte procentuale.
Coreea, în pofida dependenței sale puternice de energia importată din Orientul Mijlociu, a surprins cu o rată de creștere de 7,5%, de peste patru ori mai mare decât cea de 1,8% proiectată în aprilie, alimentată în principal de un boom al exporturilor de semiconductori și hardware pentru inteligența artificială.
Economia Chinei a crescut mai rapid decât se aștepta, la 8,1% (pe baza estimărilor ajustate sezonier ale experților FMI), expansiunea fiind determinată de investițiile publice în infrastructură concentrate la începutul perioadei și de o creștere a producției de înaltă tehnologie și a exporturilor, chiar dacă consumul intern a rămas scăzut.
Economia Japoniei a crescut cu 1,8%, depășind, de asemenea, așteptările, cu o contribuție puternică din partea comerțului net și a exporturilor și o creștere a consumului privat.
În Germania, PIB-ul a crescut cu 1,4%, dublu față de proiecția din aprilie 2026 de 0,7%, impulsionat de exporturile nete.
De partea cealaltă, economia SUA a crescut cu 2,1% în primul trimestru, mai lent comparativ cu estimările din aprilie, care indicau un avans de 2,5%.
Pentru întreg anul 2026, cea mai mare economie din lume este așteptată să crească cu 2,3%, prognoză neschimbată de la raportul FMI din aprilie.
“Activitatea este susținută de politica fiscală, de condițiile financiare acomodative și de investițiile continue ale afacerilor legate de tehnologie și de creșterea productivității, cu un impact limitat al războiului, având în vedere statutul de exportator net de energie al țării”, conform FMI.
Economia mondială este estimată să crească cu 3% în 2026, puțin mai lent comparativ cu avansul de 3,1% preconizat în primăvară. Creșterea pentru 2027 a fost revizuită ușor în urcare, la 3,4%, de la 3,2% anterior.
“Încetinirea modestă reflectă faptul că efectele războiului din Orientul Mijlociu sunt parțial compensate de impulsul accelerat - determinat de cerere - în ciclul tehnologic global, datorită progreselor în inteligența artificială (AI) și adoptării acesteia”, potrivit FMI.
Impactul variază însă foarte mult, în funcție de expunerea țărilor la război și de poziția lor în lanțul valoric tehnologic.
Inflația globală este de așteptat să accelereze de la 4,1% în 2025 la 4,7% în 2026, înainte de a frâna la 3,9% în 2027. Revizuite ușor în sus față de aprilie, proiecțiile indică o stagnare a tendinței de dezinflație observată de la începutul anului 2024, potrivit raportului.
Proiecțiile FMI presupun că redeschiderea Strâmtorii Hormuz va începe la mijlocul acestei luni, iar condițiile vor reveni, în general, la starea de dinainte de război până în martie 2027 - un scenariu care pare puțin probabil, având în vedere declarațiile de miercuri ale președintelui american, Donald Trump, care a anunțat că armistițiul cu Iran “s-a încheiat” în urma unor noi atacuri ale Iranului asupra vaselor care tranzitează strâmtoarea.
În zona euro, creșterea economică este proiectată la 0,9% în 2026 și la 1,2% în 2027.
Previziunea pentru 2026 este cu 0,2 puncte procentuale mai mică comparativ cu estimarea din aprilie, “reflectând un report negativ considerabil din primul trimestru, determinat în mare parte de Irlanda, dar indicând și un impuls slab în alte părți, precum și impactul negativ al prețurilor mai mari la energie - în pofida unor măsuri de amortizare fiscală - și al încrederii slabe a consumatorilor”.
Țările europene emergente și în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze o creștere limitată în ansamblu la aproximativ 2%.
Veniturile mai puternice din exporturi, parțial datorită prețurilor mai mari ale materiilor prime, oferă o ușurare parțială economiei Rusiei, menținând o rată de creștere de 1,1%.
Perspectivele pentru economiile mari consumatoare de energie și cele care depind de importurile de combustibili fosili sunt dificile, deși obstacolele generate de scumpirea energiei sunt parțial compensate de efectele pozitive ale creșterii cheltuielilor pentru apărare, notează FMI.
FMI nu oferă o actualizare a proiecțiilor pentru economia României.
În aprilie, instituția financiară a redus la jumătate prognoza de creștere pentru România în acest an, de la 1,4% la 0,7%, înrăutățind, totodată, și estimările legate de evoluția inflației și a șomajului.
FMI estimează că economia românească își va reveni în 2027, când ar urma să crească cu 2,5% în ritm anual.
