Nu mai este mult până la împlinirea termenului de scadență a obligațiilor fiscale născute în perioada epidemiei Covid 19, dată de la care se vor calcula majorări de întârziere pentru debitele neachitate, iar inspectorii din cadrul ANAF vor avea liber la acțiunile de executare silită pe care intenționează să le întreprindă în vederea recuperării arieratelor bugetare.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Au fost necesare nu mai puțin de trei ordonanțe de urgență care să reglementeze aceste aspecte de procedură fiscală, ultima - OUG 99/2020, prelungind termenul de la care se pot demara acțiuni de executare silită (somații, popriri sau sechestre pe bunurile debitorilor) până la data de 25 octombrie. Tot începând cu această dată, serviciile de evidență pe plătitori din cadrul administrațiilor fiscale pot emite decizii privind obligațiile fiscale accesorii (dobânzi și penalități de întârziere) pentru debitele acumulate ulterior datei de 21 martie, rămase neachitate către bugetul de stat.
De ce m-am gândit să numesc această dată - ziua Judecății?!
În primul rând, am atras atenția de nenumărate ori în materialele pe care le-am pregătit, mai ales clienților și partenerilor de afaceri, că va veni o zi în care pe piață vor rămâne numai cei foarte puternici și disciplinați, nu neapărat cu afaceri de dimensiuni mari, ci aceia care au respectat cu strictețe principiile economice, financiare, dar și contabile, cum ar fi de pildă, principiul prudenței.
Va fi o judecată atipică, practic o autoanaliză, în sensul în care asociații vor afla cu adevărat dacă au acționat cu prudență atunci când au hotărât anumite decizii cum ar fi distribuirea profitului sau constituirea de rezerve, dacă managementul a luat deciziii bune în interesul societății, pe termen scurt și mediu, dar mai ales pe termen lung, dacă a avut capacitatea de a anticipa și astfel de evenimente neplăcute și dacă a luat din timp măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor, cum ar fi economisirea resurselor sau constituirea unor provizioane.
Surprizator, această dată va aduce și ceva bun în economie, plecând de la premisa că firmele afectate de criză nu vor mai repeta greșelile făcute, încercând să se preocupe mai mult de calitatea personalului angajat sau a colaboratorilor, mai ales din sfera contabilă și fiscală. Mă gândesc că atunci când administratorul unei companii va apela la un contabil sau la un consultant fiscal, criteriul principal al alegerii făcute îl va constitui de acum înainte profesionalismul persoanei respective, ci nu numai onorariul solicitat, așa cum se întâmplă în prezent.
Zvonurile din ce în ce mai alarmiste privind problemele cu care se confruntă sectorul de sănătate, precum și agravarea situației economice, conduc la teama acționarilor de a mai investi în vederea dezvoltării afacerii, ceea ce va determina mai puține locuri de muncă, precum și o scădere a valorii adăugate reflectate de indicatorii economici la nivel național și implicit diminuarea drastică a veniturilor bugetare.
Măsurile de sprijin financiar luate în această perioadă au fost în general bune, dar au avut efecte doar pe termen scurt. Se mai adaugă și realitatea tristă că nu toate sectoarele de activitate și-au reluat activitatea, rămânând în continuare sub restricțiile impuse prin hotărârile de guvern.
Astfel, în această perioadă de aproape 5 luni statul a jucat mai mult un rol pompieristic, menit să stingă focarele în zone economice care se duceau inerent spre prăbușire, dar negăsind încă soluții viabile pentru ieșirea din criză și relansarea companiilor aflate în dificultate.
Programul de finanțare garantat de stat - IMM Invest România, deși a fost implementat cu bune intenții, nu a reușit să fie disponibil multor companii interesate, din cauza condițiilor de eligibilitate impuse de către băncile finanțatoare, atât în cazul creditelor de investiții cât și pentru finanțarea capitalului de lucru.
Așteptări mari avem însă de la măsurile stabilite prin Planul național de investiții și relansare economică lansat recent de guvern, pentru care se pregătesc actele normative care să legifereze procedura de accesare a ajutoarelor nerambursabile cuprinse în plan.
Previziunile destul de triste privind evoluția efectelor crizei economice și sanitare în perioada următoare determină o diminuare a cererii în economie, mai ales a consumului unor produse care nu sunt de strictă necesitate, ceea ce va conduce la restrângerea masivă a producției, cu toate consecințele negative de natură economică, financiară, fiscală și socială care vor decurge.
Ca o concluzie a ceea ce am prezentat până acum, măsurile de sprijin financiar și facilitățile fiscale adoptate până acum de stat erau absolut necesare în actualul context de criză economico-financiară, însă trebuie urmate de acțiuni energice și concrete care să scoată definitiv din impas societățile aflate în declin și să crească încrederea investitorilor în succesul afacerilor pe care intenționează să le finanțeze.
Ce facilități fiscale fiscale au fost oferite in ultima perioadă
Zilele acestea a apărut, în sfârșit, procedura de anulare a obligaiilor fiscale accesorii (dobânzi, majorări de întârziere, penalități de nedeclarare și penalități de întârziere) aferente debitelor aflate în sold la 31 martie 2020.
De asemenea, OUG 99/2020 a venit cu o serie de facilități fiscale și prelungiri de termene, în scopul de a ușura povara fiscală a firmelor afectate de criză.
Astfel, până la 25 octombrie 2020, se suspendă sau nu începe executarea silită a creanțelor bugetare și nici nu se calculează accesorii pentru debitele născute începând cu 21 martie. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau alți terți popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale
Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 de zile calculată de la data de 25 iunie 2020. Contribuabilii plătitori de impozit specific care întrerup activitatea total sau parțial ca urmare a stării de urgență, scad și perioada în care au întrerupt activitatea, total sau parțial, ca urmare a acestei stări.
Au fost extinse bonificațiile pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microintreprinderilor, astfel că plătitorii de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată, precum și contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv - pentru trimestrul II, respectiv 25 octombrie 2020 inclusiv - pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat trimestrial/plății anticipate trimestriale.
Taxa pe valoarea adăugată solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, depuse în cadrul termenului legal de depunere, se rambursează cu efectuarea ulterioară a inspecției fiscale (există și câteva excepții).
În fine, nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități, conform Codului de procedură fiscală, pentru plată cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare, neachitate până la 25 octombrie 2020. Tot până la această dată se suspendă condițiile de menținere a valabilității eșalonărilor la plată acordate potrivit legii.
De remarcat sunt și prevederile Legii 114/2020, care modifică ordonanța privind restructurarea obligațiilor fiscale și dă posibilitatea firmelor aflate în dificultate financiară, în scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii insolvenței, să își restructureze obligațiile bugetare principale restante la data de 31 iulie 2020, vechile scadențe fiind la 31 martie.
Nici acest act normativ nu rezolvă mare lucru, întrucât, după cum spuneam într-un editorial anterior, procedura de restructurare rămâne în continuare greoaie, cuprinzând elemente subiective cum ar fi testul creditorului privat prudent, lăsând astfel decizia de aprobare a dosarului de restructurare la aprecierea inspectorului fiscal care îl analizează.
Ce este de făcut pentru a salva companiile
Indiferent de măsurile active luate de stat în vederea diminuării efectelor crizei generate de pandemia Covid 19, după data de 25 octombrie situația devine critică pentru multe societăți, care vor intra în malaxorul procedurilor de executare silită, constând în somații, popriri pe conturi sau pe sume datorate de terți, precum și în sechestrarea unor bunuri mobile și/sau imobile.
Statul trebuie să se convingă însă, de faptul că încasarea eșalonată a creanțelor fiscale este singura soluție viabilă, atât pentru ieșirea din criză și pentru salvarea economiei românești, cât și pentru recuperarea creanțelor bugetare.
Cred că a sosit momentul ca inspectorii ANAF să înțeleagă că a aproba o eșalonare la plată unui contribuabil care nu dispune momentan de suficiente resurse financiare, nu este un privilegiu acordat acelui debitor, ci și un avantaj al statului în sensul în care mai are șanse să recupereze parțial sau total creanțele asupra acestuia, prin comparație cu situația intrării în insolvență, când șansele de recuperare sunt infime. De altfel, în nenumărate rânduri s-a vehiculat ideea că eșalonarea, ca modalitate de înlesnire a obligațiilor fiscale reprezintă un obiectiv strategic al ANAF, însă nu s-au făcut demersuri suficiente pentru a simplifica procedura aprobării dosarelor întocmite de contribuabili.
Nu cred că mai spun o noutate atunci când afirm că procedura de acordare a eșalonărilor este destul de greoaie, fiind necesare o serie de documente, indicatori de calculat, garanții de depus ulterior evaluării bunurilor, precum și analize amănunțite din partea inspectorilor desemnați să soluționeze respectivele cereri.
Așteptăm modificări absolut necesare vizând simplificarea procedurii de eșalonare la plată conform Codului de procedură fiscală, prin majorarea pragului valoric al debitelor restante în funcție de care trebuie să se solicite garanții sau renunțarea la anumite situații și analize inutile pe care solicitanții sunt obligați să le prezinte organului fiscal în vederea aprobării dosarului de eșalonare.
Consider că este necesară și o revizuire a regimului obligațiilor fiscale accesorii (dobânzi și penalități de întârziere) percepute pentru plata cu întârziere a obligațiilor fiscale, în sensul reducerii cotelor, precum și a politicii de acordare a bonificațiilor pentru plata anticipată a impozitelor și taxelor, astfel încât acest sistem să se extindă asupra tuturor categoriilor de impozite, dar și a contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate.
În concluzie, companiile trebuie să se pregătească pentru data de 25 octombrie, atât în vederea găsirii resurselor financiare pentru a-și achita obligațiile restante la bugetul de stat, cât și în ceea ce privește valorificarea oportunităților fiscale actuale, precum și a facilităților, înlesnirilor și măsurilor de sprijin financiar pe care statul intenționează să le ofere prin Planul național de investiții și relansare economică.
Mi-aș permite să închei acest articol cu două sugestii pentru ANAF:
- La momentul acordării șomajului tehnic au fost transferate către companii sumele brute, în buzunarul angajaților ajungând sumele nete. Contribuțiile aferente acestor sume au rămas la dispoziția societății. În vederea pregătirii pentru ce va urma pe data de 25 octombrie, ar fi interesant ca ANAF să solicite contribuabililor să prezinte un cash flow din care să rezulte destinațiile plăților aferente acelor contribuții. Să vedem dacă sumele respective au fost folosite fie pentru plata contribuțiilor, a furnizorilor sau, Doamne ferește, pentru restituiri credit asociat sau plată de dividende. Vă dați seama ce convenabil ar fi pentru acționari să încaseze bani din contribuțiile aferente șomajului tehnic și apoi să declare insolvența și/sau falimentul?
- A doua sugestie aș pune-o pe seama unei mai vechi inițiative a ANAF, care a publicat în urmă cu ceva timp “Lista rușinii”, cuprinzând datornicii la bugetul de stat, listă care a făcut mare vâlvă la vremea ei. Eu aș propune ca ANAF să publice cât mai curând “Lista moralității fiscale”, o listă care să cuprindă pe cei care au declarat și plătit la timp datoriile către bugetul de stat, chiar dacă puteau beneficia de amânările succesive la plată. Per – a – contrario, cei care nu sunt în această listă a moralității vor fi, implicit, pe lista rușinii. Poate ne-ar mai ghida și pe noi, consumatorii, să cumpărăm bunuri și servicii de la cei care au puțină moralitate fiscală.
Marcel Vulpoi este Conferențiar Universitar Doctor la Academia de Studii Economice (ASE) și General Manager al companiei de consultanță Vulpoi&Toader Management (VTM).
