Reglementările UE privind poluarea atmosferică impun statelor membre să îmbunătățească semnificativ calitatea aerului, pentru a se apropia de nivelurile de emisii recomandate la nivel global. Acesta este principalul motiv pentru care CE a inițiat recent procedura de infringement împotriva României - autoritățile din România nu au implementat încă măsuri concrete pentru a combate poluarea aerului și pentru a îmbunătăți calitatea acestuia, mai ales în marile aglomerări urbane.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Nu este o surpriză că România se află în vizorul autorităților de la Bruxelles din punctul de vedere al problematicii calității aerului. Dacă privim retrospectiv, încă din 2009 CE a tras un semnal de alarmă României pentru depășirea concentrațiilor unor poluanți atmosferici.
În zonele urbane, poluarea semnificativă a aerului provine de la emisiile autovehiculelor din trafic. Nu trebuie să uităm că sectorul auto, inclusiv transportul rutier, ocupă locul al doilea în cadrul sectoarelor industriale cu cel mai ridicat nivel al emisiilor de poluanți atmosferici.
De-a lungul anilor, statele membre și-au asumat reașezarea strategiilor de mediu pentru sectorul auto și implementarea de proiecte care să contribuie la reducerea semnificativă a emisiilor generate de autovehicule. Modernizarea și eficientizarea transportului public, împreună cu introducerea de stimulente pentru autovehiculele cu emisii poluante reduse și propulsii alternative, sunt elemente esențiale care contribuie la reducerea poluării urbane.
Un aspect important care a contribuit la deteriorarea calității aerului a fost eliminarea taxei de prima înmatriculare, în februarie 2017. Acest lucru a generat o avalanșă de achiziții de autovehicule second hand cu o vechime considerabilă, fapt ce a condus rapid la deteriorarea vârstei și calității parcului auto. Conform statisticilor oficiale, în 2017 în România au fost înmatriculate peste 520.000 de mașini second hand cu norme de poluare inferioare, sporind semnificativ numărul de autovehicule poluante și anulând efectele pozitive înregistrate prin programele guvernamentale menite a întineri parcul auto.
Această tendință este în totală contradicție cu evoluțiile din țările dezvoltate, în care vehiculele cu propulsie alternativă se impun din ce în ce mai puternic și pe fondul unor stimulente substanțiale venite din partea autorităților dar și a unor programe care descurajează achizițiile de autovehicule vechi sau care au norme de poluare depășite. Dacă în zona de stimulente s-au luat măsuri prin programele de tip Rabla (acordarea voucherelor pentru achizițiile de autovehicule noi, pentru cele electrice și hibride), ce se întâmplă cu măsurile de descurajare a achizițiilor de autovehicule vechi?
Analizând practicile statelor membre UE, poate fi gândită o variantă de penalizare a mașinilor poluante, care poate fi construită pe armonizarea unei taxe de primă înmatriculare cu taxa anuală locală. Este cert că taxa de primă înmatriculare ar trebui formulată astfel încât să nu contravină principiilor legislației comunitare, pentru a nu risca o nouă declanșare a unei proceduri de infringement. Aceasta ar trebui corelată, de asemenea, cu o nouă formă a impozitului anual aplicat și în prezent autovehiculelor, dar care să fie calculat și în funcție de componente de mediu, și anume în funcție de nivelul emisiilor de CO2 și norma de poluare.
Acest demers s-ar alinia și obiectivului CE care vizează impozitarea autovehiculelor și care are în vedere criterii relevante de mediu și nu criterii de natură tehnologică, cum sunt puterea motorului și capacitatea cilindrică. Desigur, în cazul unui astfel de demers, ar trebui să se acorde o perioadă de grație pentru autovehiculele deja înmatriculate și ar trebui să se aplice doar autovehiculelor introduse în parcul auto național după adoptarea unei astfel de strategii.
În acest context, este un moment oportun pentru ca autoritățile să gândească și să implementeze un model eficient de penalizare a vehiculelor poluante, care să fie în concordanță cu practicile și reglementările europene, care să ajute la reducerea vârstei parcului auto, să protejeze calitatea aerului în România, să reducă nivelul de poluare generat de autovehicule și să sporească siguranța în trafic.
Carmen Dan este tax manager, Fond de mediu și Servicii de Consultanță de Mediu, PwC România
