Energia nu mai este doar o industrie sau o marfă pe bursa mondială. Este infrastructura viitorului economic. Iar cine investește inteligent acum va dicta regulile jocului în următoarele decenii. „World Energy Outlook 2025” (WEO25) - raportul de referință al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) - transmite un mesaj clar: trăim o reconfigurare a puterii globale, cu energia în centrul ei. Pentru o economie ca România, dependentă de investiții și expusă riscurilor regionale, implicațiile sunt majore.
Deși prețurile petrolului par liniștite, raportul avertizează că sentimentul de „calm” este înșelător. Conflictele, tensiunile comerciale și fragmentarea relațiilor internaționale transformă energia într-un instrument strategic.
Cu alte cuvinte: abundența nu înseamnă siguranță. Țările reacționează diferit la această volatilitate. Unele accelerează investițiile în regenerabile și eficiență; altele bagă cărbune pe foc pentru a‑și proteja industria. Rezultatul este o lume energetică cu două viteze, în care regulile sunt încă în formare.
WEO25 vorbește despre „Era Electricității”: cererea explodează iar infrastructura nu ține ritmul, deși electricitatea tinde să devină esența economiilor moderne. Încălzirea, mobilitatea, fabricile automatizate și mai ales explozia centrelor de date – toate împing consumul în sus. Până în 2035, cererea globală de electricitate va crește cu 40–50%.
Investițiile în capacități noi, în special solare, au crescut agresiv. Problema este rețeaua. Investițiile în linii de transport și distribuție nu țin pasul cu boomul din regenerabile. Asta înseamnă blocaje, întârzieri la racordare și riscuri de pene masive de curent (blackout). România, aflată în plin val de investiții în solar și eolian, are în față cea mai importantă lecție din raport: fără modernizarea rețelelor, creșterea nu se poate monetiza.
Raportul citat abordează și criza mineralelor critice – dependența pe care nimeni nu o recunoaște până nu e prea târziu. Dacă petrolul a fost simbolul secolului XX, mineralele critice sunt miza secolului XXI. China rafinează 19 din cele 20 de minerale strategice necesare pentru baterii, turbine eoliene, rețele electrice sau cipuri AI. Iar peste jumătate dintre aceste materii prime sunt deja sub restricții de export.
Pentru Europa, inclusiv România, mesajul este dur: tranziția energetică nu este doar o cursă tehnologică, ci și una de acces la resurse. Fără lanțuri de aprovizionare diversificate, dependența poate deveni vulnerabilitate.
Direcția pieței globale a energiei se schimbă, cu India și Asia emergentă care preiau ștafeta, generând astfel una dintre cele mai influente tendințe. Viitoarea creștere a consumului de energie vine din India, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină. Nu din Occident. Nici măcar din China. Până în 2035, 80% din creșterea consumului global va veni din zone cu resurse solare excelente și cu o nevoie masivă de aer condiționat.
Pentru companiile românești din energie sau construcții, această tendință ar trebui să fie un indiciu de dezvoltare: oportunitățile de investiții și de export se mută rapid către aceste piețe care dau noua direcție a pieței mondiale a energiei. De altfel, mesajul general pentru România pe care îl găsesc eu în raportul WEO2025 este legat de investiții: investițiile în infrastructură devin prioritate națională, fondurile pentru rețele electrice vor deveni la fel de importante ca investițiile în producție, companiile care dezvoltă soluții de eficiență, digitalizare și stocare au în față un deceniu de creștere.
Piața de energie devine un spațiu geopolitic – iar strategiile de business trebuie să includă riscuri de lanț global. Lumea se avântă în „Era Electricității”, dar fără o strategie comună. În timp ce tehnologia avansează rapid, rețelele, lanțurile de aprovizionare și politicile nu țin pasul. Pentru România, următorii ani sunt decisivi: dacă investițiile în infrastructură, diversificare și tehnologie sunt accelerate, țara poate fi un câștigător al transformării energetice.
Dacă nu, riscurile – de la blackout la dependențe strategice – ar putea deveni costisitoare.
Daniel Apostol este editorialist, analist economic și expert în politici publice, prim-vicepreședinte ASPES și director general al FPE
