Un an de pandemie!

scris 17 mar 2021

Industria ospitalității nu înseamnă pentru această țară nimic altceva decât sporadice momente de mândrie, scurte vacanțe atunci când nu avem altceva de ales și trebuie să le petrecem acasă și propagandă electorală fără niciun fel de acoperire pentru politicieni aflați în perioade de campanie.

Am crezut că momentul de cumpănă pe care îl traversează acum unul din sectoarele economice importante (oare?) ale României va trezi reacții ferme și rapide din partea tuturor celor implicați.
  Politicienii se vor grăbi să ia decizii care să sprijine sectorul gândindu-se măcar la angajații din turism dacă nu la turiști și investitori

  Furnizorii noștri vor găsi soluții să ne ajute să rămânem în viață, programe prin care să aducă un sprijin real pentru cei care au contribuit ani de zile la cifra lor de afaceri
  Consumatorii noștri vor fi solidari cu locurile unde au petrecut momente importante din viața lor, împreună cu oamenii din turism de care au devenit apropiați măcar prin prisma orelor petrecute sub același acoperiș

Am crezut că patronii și managerii din turism își vor da mâna în aceste momente, devenind mai uniți și mai vocali ca niciodată văzând că de unul singur nu poți:
  Să îți salvezi angajații care în multe situații sunt parte din familiile noastre
  Să îți onorezi obligațiile pe care contextul pandemic te obligă să le oferi turiștilor tăi
  Să ții în viață afacerea ta în condițiile în care nimeni nu te susține, iar falimentul te amenință din toate părțile.
  Să convingi autoritățile că merităm cu totul și cu totul alt tratament

Dar, permițându-mi să reproduc puțin din poezia lui Paler, pot spune că noi cei din turism am învățat în acest an ceva ce s-ar potrivi bine cu cel puțin două paragrafe din opera mai sus amintită:

Am învățat că nu poți face pe cineva să te iubească
  indiferent de care dintre decidenții politici vorbim, fie că se numește Orban sau Popescu, Cîțu sau Năsui, ca să îi amintesc doar pe cei cu care ne-am tot întâlnit în această perioadă
Am învățat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese
  Am simțit în acest an că, în ciuda eforturilor depuse, marea masă a celor din turism a rămas în continuare neimplicată. Poate ceva mai vocală decât era în trecut, dar fără încrederea de a susține pe cineva care să îi reprezinte și fără voință de a face un pas în față în a ne susține interesele comune.

Cu toate acestea, ne asumăm acum, la un an de pandemie, că vom continua să luptăm pentru ca această industrie să reprezinte ceea ce merită în România, măcar pentru mândria pe care ne-o poate genera din când în când, atunci când vedem ce țară frumoasă avem.

Ne angajăm că vom căuta mai departe resursele care să ne țină activi și eficienți în încercarea noastră de a ține sus, responsabilă și corectă această industrie.

Guvernul aruncă piatra de moară la gâtul magazinelor nealimentare din centrele comerciale CITEȘTE ȘI Guvernul aruncă piatra de moară la gâtul magazinelor nealimentare din centrele comerciale

Vom susține mereu că turiștii noștri merită servicii dintre cele mai bune și vom investi în continuare în produsele noastre și în forța noastră de muncă.

Vom fi recunoscători celor care în aceste momente au fost solidari cu noi, pentru că în astfel de momente ai nevoie de sprijinul fraților tăi. Mă gândesc la Asociația Berarilor, la Kaufland, la Betano, la Edenred sau alții ca ei care au găsit oportun să sprijine sectorul nostru prin campanii de invitații la masă, prin acordarea de vouchere de vacanță angajaților lor, prin stimularea consumului etc.

Nu vom uita însă niciodată modul în care politicienii ne-au plimbat un an de zile cu promisiuni deșarte, cu iluzia că le pasă de noi, cu ridicatul din umeri și cu găsirea pandemiei ca și cauza permanentă a situației prin care trecem.
Era de datoria lor să găsească politici publice care să răspundă contextului dificil prin care trece turismul și nu au reușit să o facă. Au luat aceleași măsuri pentru toată economia uitând (sau poate nedorind, sau neștiind) că în situații de criză cele mai bune soluții sunt cele adaptate, cele diferențiate pe măsura gravității celor afectați. Nu poți să tratezi cu aceleași măsuri întreaga economie aflată în cădere cu mai puțin de 10% și să le aplici în aceeași proporție și pentru un sector care s-a prăbușit cu 70%.
Din păcate, nu au reușit să treacă până acum acest examen al salvării turismului românesc. Și drept urmare nu am reușit nici noi.

Sperăm însă că vor învăța și vom învăța până la următorul examen care ne stă în față și anume - restartul turismului românesc. Pentru că restanțele se adună și repetarea clasei ne va lăsa cu mult în urma colegilor (sau competitorilor) noștri.

Cu dezamăgire

Călin Ile

Președinte FIHR
16 martie 2021 – un an de la data declarării stării de urgență cauzate de pandemie

Călin Ile este președintele Federației Industriei Hoteliere din România și manager al hotelului Ibis Timișoara City Center

viewscnt
Afla mai multe despre
calin ilie
turism