Opinii

Liberalii și-au pus propriul președinte în fața unei dileme: fie promulgă o lege care încalcă legislația europeană și se alătură grupului liderilor rebeli din estul Europei, fie le dă cu legea în cap și o retrimite în Parlament pentru ca fanii săi să refacă socotelile. Orice soluție ar adopta, fie președintele, fie “oamenii săi”, inițiatori ai proiectului de lege, în frunte cu ministrul de finanțe, Florin Cîțu, vor ieși sifonați. Dar poate că liberalii speră ca președintele Iohannis, când va primi “informarea”, nu o va citi și nu se va considera informat!

După cum am arătat și în alte articole, ceea ce i-a lipsit României în anii 90 a fost un ansamblu de reforme radicale de tip terapie de șoc, așa cum a implementat Polonia. Cu prețul unor suferințe acute, însă pe o perioadă relativ scurtă de timp, economia poloneză s-a eliberat în bună măsură de balastul comunist și a câștigat masiv productivitate și competitivitate.

Pentru toți cei care ați dat click la cuvintele “brățară” sau “aur”, articolul de mai jos va fi o dezamăgire. :-)

Am avut la un moment dat un șef, la un ziar, care spunea: Exprimă-te simplu, ca să înțeleagă și mama! Mereu am fost tentat să-i spun: Trimite-o pe mama ta la școală! Dar n-am făcut-o, fiindcă femeia n-avea nicio vină, el nu înțelegea noțiunile de bază, deși patronul avusese curajul să-l pună să conducă o publicație.

Am spus în articolul precedent că ”sportul este astăzi o afacere”, concluzie menită să ne atragă atenția asupra creșterii importanței activităților de business în cadrul unui club sportiv. Nu trebuie să pierdem însă din vedere că activitățile sportive definesc scopul unui club, motiv pentru care acestea, alături de zona operațională și de dezvoltare trebuie să reprezinte întotdeauna inima organizației.

După cum am mai scris, nici măcar Francis Fukuyama însuși nu mai crede în așa-numitul „sfârșit al istoriei”, anume că sistemul occidental format din democrație parlamentară și economie de piață s-a instaurat definitiv la „cârma” umanității. Dar m-am mai gândit că motivul e de fapt acela că ceea ce Fukuyama și cam toată lumea numește "economie de piață" nu e decât un soi de "etatism cu față umană".

O întrebare care preocupă atât mediul de afaceri român și străin, cât și pe specialiștii în fiscalitate și politici publice fiscale este dacă România reprezintă încă un mediu atractiv și cu potențial pentru investitorii străini din perspectiva regimului fiscal. După aproape șase ani de la introducerea în Codul fiscal a așa-numitului regim fiscal de “holding”, în 2014, se poate concluziona că, la nivel macro, promulgarea măsurilor fiscale care să încurajeze atragerea capitalului în România a reprezentat un semnal pozitiv privind poziționarea la un nivel competitiv cu alte jurisdicții care deja acordau tratamente fiscale similare.

Breaking News! S-a atins cel mai slab leu din istorie: 4,7669. Nici măcar nu e adevărat, statisticile Băncii Centrale Europene afișează un nivel maxim de 4,7737 lei/euro pe 13 martie, după o rată de 4,7722 pe 24 ianuarie. Iar pe graficul Bloomberg se poate observa un curs maximum de 4,7767 pe 12 martie și unul de 4,7751 pe 28 ianuarie, peste “vârful” de joi de 4,7674. De unde se vede că recordurile sunt relative, doar emoția e mare. Și o dată cu ea se verifică și Legea lui Murphy potrivit căreia informațiile din presă sunt în general adevărate, cu excepția celor cu care te confrunți în mod direct și care conțin mic imperfecțiuni.